A început campania electorală pentru alegerile anticipate din Franța. La capătul unei săptămâni nebune de negocieri, alianțe și disidențe care au perturbat peisajul politic francez, ideea că aceste alegeri, care ar putea aduce Rassemblement Național (RN) la putere, zguduie până și turneul de fotbal Euro 2024, din Germania.
Pentru căpitanul echipei franceze Kylian Mbappé „situația este mai importantă decât meciul de luni”, el continuând cu anunțul că “jucătorii echipei Franței pregătesc acțiuni comune pe acest subiect”.
Mbappé: „Sper că vom fi în continuare mândri să purtăm acest tricou pe 7 iulie”
Dovadă a importanței lor, aceste alegeri care ar putea aduce extremiștii,la putere, face că însuși Mbappé să se implice. Acesta a spus că este „împotriva extremelor, a ideilor care se împart”. Cu o zi înainte, coechipierul său, Marcus Thuram, estimase că trebuie să „luptăm pentru ca RN să nu treacă”.
Kylian Mbappé a refuzat să apară ca cineva „deconectat”, evidențiind „valorile toleranței, diversității și respectului”. „Sper că vom fi în continuare mândri să purtăm acest tricou pe 7 iulie”, a spus el, la finalul turului doi al alegerilor legislative.
Ieșirea lui Mbappé a survenit după publicarea, sâmbătă seară, a unui comunicat de presă al Federației Franceze de Fotbal prin care se cere „evitarea oricărei forme de presiune și folosire politică a echipei Franței”, cerând respectarea „neutralității” acesteia.
Deloc surprinzător, Mbappé nu a ținut cu adevărat cont de reacția federală și nu s-a refugiat în spatele vreunei obligații de rezervă pentru a eschiva întrebările despre următoarele alegeri legislative. El a dezvăluit chiar că jucătorii echipei Franței pregătesc acțiuni comune pe acest subiect.
Alianțe locale. Unul din trei francezi ar vota pentru extremiști
„Pactele de non-agresiune” par să fie puse în aplicare, iar deputații republicani (LR) care ies sunt asigurați că vor putea candida fără ca Macron să fie împotriva lor.
Susținătorii aripii stângi a lui Macron întind mâna, către social-democrați pentru că aceștia să respingă Noul Front Popular și programul acestuia, ca fiind un amestec de „demagogie” și de „incoerență”.
De partea LR, partidul republicanilor își joacă șansa pentru a supraviețui, de fapt, după săptămâna incredibilă care a urmat alegerii solitare a președintelui său, Eric Ciotti, de a se alia cu Raliul Național. Nicolas Sarkozy a denunţat această alianţă, o eroare strategică după el, pentru că partidul riscă să devină un simplu „supliment” al RN.
Potrivit unui sondaj Elabe pentru BFMTV și La Tribune, unul din trei francezi își dorește o victorie pentru RN, unul din patru pentru alianța de stânga și unul din cinci pentru Renaissance.
Dacă partidul de extremă dreapta va ajunge la putere, Marine Le Pen a spus că nu va cere demisia președintelui Macron.
Scurt istoric al evenimentelor politice din Franța
Șocul de la 9 iunie
Mitingul Național, așa cum anunțau sondajele, se clasează cu mult înaintea așteptărilor, cu 31,37% din voturi. Lista lui Bardella este urmată îndeaproape de cea a majorității prezidențiale care adună 14,60%. Nu departe se află PS – Place Publice (13,83%), apoi La France insoumise – Union populaire (9,89%). Urmează LR-urile cu 7,25%, EELC (5,5%) și Reconquest! (5,47%). Rată de participare a fost de 51,49%, în creștere cu 1,37 puncte față de alegerile din 2019 (50,12%).
Dizolvarea lui Emmanuel Macron
La nici măcar la o oră de la anunțarea rezultatelor, marcată de o puternică împingere din partea extremei dreapta, a luat cuvântul Emmanuel Macron.
„Lecția principală este clară: acesta nu este un rezultat bun pentru partidele care apără Europa, inclusiv pentru majoritatea prezidențială. În Franța, reprezentanții acestora ajung la aproape 40% din voturile exprimate(…). Extremă dreaptă este atât sărăcirea francezilor, cât și degradarea țării noastre”. Emmanuel Macron a anunțat apoi dizolvarea Adunării Naționale, cu alegeri legislative pe 30 iunie și 7 iulie.
Explozia republicanilor (LR)
„Avem nevoie de o alianță” cu Mitingul Național-RN, „o facem”, a anunțat șeful republicanilor, Eric Ciotti, împotriva sfaturilor unor înalți lideri din partid. Prin declararea acestei alianțe cu Mitingul Național, Eric Ciotti a marcat începutul exploziei propriului său partid.
Eric Ciotti a fost apoi exclus în unanimitate din LR, de biroul politic al partidului la care nu a participat.
Dar Eric Ciotti nu acceptă această decizie. Un nou birou politic al republicanilor s-a reunit apoi pentru a valida din nou excluderea sa din partid. Dar, la rândul său, instanța judiciară din Paris, sesizată de Eric Ciotti, a invalidat această excludere.
De atunci a urmat o opoziție între candidații care susțin alegerea lui Eric Ciotti și restul LR. Dacă șeful nu a fost urmat de liderii partidului său (cu excepția unui deputat și a președintelui mișcării Tinerilor Republicani), el indică că are alături, 62 de candidați susținuți de Mitingul Național , RN. LR a anunțat, la rândul lor, că au 400 de candidați și chiar au nominalizat un candidat, Virgile Vanier, la Nisa împotriva lui Eric Ciotti.
Partidele de stânga se unesc în Noul Front Popular. Tensiuni
Partidul Socialist, Partidul Comunist, Ecologiștii și La France Insoumise s-au unit pentru a forma Noul Front Popular.
O lovitură masivă dată stângii abia unite sub steagul Noului Front Popular este decizia LFI (La France insoumise) de a nu reinvesti mai multe candidature opuse lui Jean-Luc Mélenchon, liderul Franței Insoumise. Acesta a retras numirea a cinci deputați în funcție, care împărtășesc aceleași rezerve asupra liniei de partid și față de liderul lor.
Reacții: Șefa Ecologiștilor Marine Tondelier, „extrem de șocată”, denunță „o epurare” și reunește conducerea partidului său EELV. Prim-secretarul PS, Olivier Faure, acuză La France insoumise că a „mânjit” Noul Front Popular cu „decizii iresponsabile” și că a încercat „să rezolve scandaloasă evacuare”.
Premierul Gabriel Attal anunță o serie de măsuri în favoarea puterii de cumpărare
Creditat cu 20% din intențiile de vot în sondaje, cu mult în urma RN (33%) și a Noului Front Popular (25%), Gabriel Attal a ales să anunțe o serie de măsuri în favoarea puterii de cumpărare.
Prim-ministrul a confirmat o reducere a facturilor la electricitate cu 15% „din iarna viitoare” și a promis o reducere a prețului rechizitelor școlare, o modalitate prin care Renașterea încearcă să ajungă la francezi pe preocuparea lor principală, problema puterii de cumpărare.
Majorarea salariului minim la 1.600 de euro
Alianța principalelor forțe de stânga a dezvăluit apoi un program de „ruptură” care ar trebui aplicat în cazul victoriei la alegerile legislative din 30 iunie și 7 iulie, incluzând în special majorarea salariului minim la 1.600 de euro, revenirea ISF și abrogarea reformei pensiilor.
„Aceasta este o ruptură totală cu politica lui Emmanuel Macron, aceea de a răspunde nevoilor oamenilor”, a spus rebelul politician de stânga, Manuel Bompard.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
