Unirea Principatelor a avut un ecou foarte puternic în rândul ardelenilor, a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Tudor Sălăgean, directorul muzeului Etnografic al Transilvaniei, care subliniază că a fost o înfăptuire a generaţiei paşoptiste, o generaţie politică unitară, care nu se mai simţea despărţită de graniţele dintre provinciile istorice româneşti.
„Unirea din 1859 a avut, categoric, un ecou extrem de puternic printre românii din Transilvania. Impresionat până la lacrimi la vestea Unirii, George Bariţiu scria: „Bucuria este atât de mare, fericirea atât de mare, încât pana tremură în mâna mea şi o las”. Ecourile Unirii au fost însă surprinse în numeroase scrieri ale românilor transilvăneni, în scrisori, în jurnale şi în alte tipuri de mărturii. Unirea a fost, să nu uităm, o înfăptuire a generaţiei paşoptiste, o generaţie politică unitară, care nu se mai simţea despărţită de graniţele dintre provinciile istorice româneşti şi care începuse să creadă în posibilitatea înlăturării acestora. După reprimarea Revoluţiei de la 1848-1849, această generaţie politică acţionase de asemenea unitar şi eficient în perioada grea a exilului, foarte importantă pentru sensibilizarea cancelariilor europene, cu o contribuţie decisivă la realizarea şi la recunoaşterea dublei uniri”, a spus Tudor Sălăgean.
El a adăugat că românii din toate provinciile istorice au acţionat împreună şi au confirmat viziunea lui Mihail Kogălniceanu.
„În această perioadă, timp de cel puţin un deceniu şi jumătate, românii din toate provinciile istorice au acţionat împreună, confirmând viziunea unitară a patriei româneşti pe care Mihail Kogălniceanu o afirma cu hotărâre în discursul de deschidere a cursului de istorie naţională de la Academia Mihăileană din Iaşi, încă din anul 1843: „Eu privesc ca patria mea toată acea întindere de loc unde se vorbeşte româneşte. Şi ca istorie naţională, istoria Moldavei, a Valahiei şi a fraţilor din Transilvania”, a menţionat istoricul clujean.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
