Italia și România își doresc să-și reformeze sistemele de justiție, iar Consiliul Superior al Magistraturii este cel vizat de politicieni. Italienii așteaptă referendumul pentru justiție, în martie, în timp ce în România situația este mai complicată și președintele Nicușor Dan nu a precizat clar ce vrea să schimbe.
Parlamentul italian a adoptat deja o lege care modifică sistemul de justiție, iar cetățenii vor fi chemați la urne, pe 22 și 23 martie, pentru a fi consultați dacă sunt de acord cu aceste modificări. Cetățenii vor trebui să decidă dacă le aprobă prin „da” sau le resping prin „nu”.
Separarea carierelor judecător-procuror în Italia
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din Italia este foarte asemănător cu cel din România, în sensul că judecătorii și procurorii fac parte din același Consiliu. Guvernul de la Roma vrea să separe cele două cariere, dar nu modifică aspectul constituțional, care precizează că „magistratura reprezintă un organ autonom și independent”.
Noua lege italiană pentru sistemul de justiție prevede că organul judecătoresc este compus din magistrați din carierele judiciare (judecătorii) și magistrați din carierele parchetelor (procurorii). Cele două categorii vor fi separate și fiecare va avea propriul CSM independent și autonom.
Guvernul italian vrea să aibă un Consiliu Superior pentru magistrații din carierele judiciare și un alt Consiliu Superior pentru magistrații din carierele de parchete. Rămâne neschimbat rolul, independența și autonomia acestor consilii de magistrați. De asemenea, numărul de membri din oficiu, adică cei care prin funcțiile lor fac parte mereu din CSM (președintele Italiei și procurorul general al Curții de Casație) rămâne neschimbat. De asemenea, membrii laici vor fi aceiași – juriști aleși de Parlament și membrii „profesioniști” (judecători aleși de colegii lor).
Schimbarea alegerilor interne din CSM-uri
O altă schimbare importantă pe care o vrea guvernul italian în sistemul de justiție este cea referitoare la modul în care vor fi aleși membrii celor două CSM. Mecanismul va fi următorul:
- O treime dintre membri sunt „laici” și sunt aleși prin tragere la sorți dintr-o listă de profesori universitar în drept și avocați, cu cel puțin 15 ani de practică. Parlamentul, în sesiune comună, stabilește lista printr-un vot, iar din această listă membrii vor fi trași la sorți.
- Două treimi sunt alese prin tragere la sorți dintre magistrații judecători și magistrații procurori (în funcție de Consiliu). În acest caz, tragerea la sorți va fi directă, fără liste separate sau alte selecții.
Marile probleme ale acestei legi se referă tocmai la această tragere la sorți. Potrivit unor magistrați, noua lege riscă să dezechilibreze componența Consiliilor și să favorizeze numărul de membri „laici”, și anume cei extrași dintr-o listă. De asemenea, legea nu specifică ce instituție va avea rolul să facă această tragere la sorți. În acest caz, prevederile constituționale se supun legii ordinare privind componența consiliilor.
În prezent, CSM-ul italian este unic și compus din 3 membri din oficiu, 20 de membri profesioniști și 10 membri laici. Numărul lor este fix și nu poate varia în timp. Noua lege propusă de Guvern schimbă și numirile la Curtea Supremă, unde procurorii nu vor mai putea ajunge pe bază de carieră, ci doar în urma unor merite remarcabile. Aceste merite remarcabile vor fi stabilite de CSM-ul judecătorilor, care va face nominalizările. O astfel de măsură poate crea grupuri de interese și mai ales să blocheze carierele multor procurori.
O altă mare schimbare este faptul că cele două CSM care vor fi formate își vor pierde una dintre principalele puteri: cea disciplinară: nu ar mai putea judeca procurori și judecători pe baza unor reguli și etici. Această putere disciplinară va aparține unei instituții separate.
Înalta Curtea Disciplinară pentru magistrați
Guvernul de la Roma vrea să formeze Înalta Curte Disciplinară pentru a-i judeca pe procurori și judecători. CSM-urile își vor pierde puterea disciplinară și vor depinde de o instituție separată.
Înalta Curte va fi compusă din: 3 membri aleși de Președintele Republicii, dintr-o listă de profesori în drept cu cel puțin 20 de ani de practică; 3 membri aleși prin tragere la sorți dintr-o listă de profesori universitari în drept și avocați, cu cel puțin 20 de ani de practică, iar lista va fi stabilită de Parlament; 6 membri prin tragere la sorți dintre magistrații judecători; 3 membri prin tragere la sorți dintre magistrații procurori.
Juriștii italieni consideră că transferul puterii disciplinare de la CSM către o altă curte încalcă Constituția italiană, pentru că CSM-urile trebuie să se autoguverneze, nu să depindă de alte instituții. Societatea civilă din Italia se teme că astfel ar crește presiunea pe magistrați, care pot fi oricând acuzați sau condamnați de o altă instituție pe care nu o controlează CSM. Iar viitoarele apeluri după deciziile Înaltei Curți pot fi judecate doar la Înalta Curte, însă membrii care au dat prima decizie nu pot judeca și apelul.
Această Înaltă Curte Disciplinară din Italia ne amintește de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din România, înființată în 2018, când Liviu Dragnea avea controlul Guvernului și Parlamentului. La vremea respectivă, Comisia de la Veneția și Comisia Europeană îi cereau României să desființeze această secție specială.
Ce șanse are referendumul italienilor
Lupta pentru aceste referendum este foarte strânsă, pentru că doar 53% dintre votanți ar răspunde cu „da”, iar procentul lor este mereu în scădere. În timp ce 47% ar vota pentru „nu” și aceștia sunt în creștere. Mai este puțin peste o lună, iar situația se poate schimba semnificativ.
Partidele din opoziție se opun acestui referendum și folosesc votul ca pe un vot împotriva guvernului Meloni. Liderii din opoziție, Elly Schlein (PD) și Giuseppe Conte (M5S) au o întreagă campanie pentru a încuraja cetățenii să voteze „nu” la referendum, dorindu-și astfel să arate că actuala coaliție guvernamentală nu mai are susținerea poporului. De asemenea, multe alte sindicate și părți din societatea italiană se opun referendumului și le cer cetățenilor să pună ștampila pe „nu”.
În România, situația este mult mai complicată, pentru că președintele Nicușor Dan nu a anunțat un referendum la nivel național, așa cum prevede Constituția, ci vrea mai degrabă un sondaj printre magistrați. Așa-zisul referendum anunțat de Nicușor Dan nu are forma unui referendum cum vedem în Italia sau cum prevede legislația din România, însă vizează același Consiliu Superior al Magistraturii.
Președintele Nicușor Dan vrea să-i întrebe pe magistrați dacă CSM „acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”. Dan nu propune schimbări, cum face legea italiană, însă anunță că „CSM va pleca de urgență” dacă răspunsul va fi că nu reprezintă interesul public. Declarația președintelui român este un atac direct la CSM, pentru că nimeni din statul român nu are puterea să demită sau să desființeze CSM, ci va trebui să treacă prin Parlament cu o nouă lege și să modifică Constituția. Art. 113 din Constituția României apără independența Consiliului și precizează cum este organizat acesta.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
