Guvernul italian a subminat statul de drept prin modificările aduse sistemului judiciar și a dat dovadă de o „intoleranță puternică față de criticile presei”, într-un exemplu emblematic al adâncirii „recesiunii democratice” din Europa, a declarat o coaliție a grupurilor pentru libertăți civile, potrivit The Guardian.
Un raport al Uniunii Libertăților Civile pentru Europa (Liberties) a declarat că Italia este unul dintre cei cinci „perturbatori” – împreună cu Bulgaria, Croația, România și Slovacia – care „subminează intenționat statul de drept în aproape toate aspectele”.
În Ungaria, mult timp clasificată drept o „autocrație electorală”, cercetătorii au detectat un „regres semnificativ” al statului de drept în 2024. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și asupra mass-mediei s-a intensificat după lansarea biroului de protecție a suveranității din Ungaria, care are puteri largi de a investiga maghiarii activi în viața publică.
În Italia, cercetătorii au evidențiat modul în care guvernul Giorgiei Meloni a elaborat propuneri pentru a da „puteri nelimitate” Ministerului Justiției asupra procurorilor, ceea ce ar spori controlul politic asupra sistemului judiciar. Colaboratorii italieni au semnalat, de asemenea, „niveluri fără precedent de interferență în mass-media de serviciu public”, cum ar fi anularea „manifestului antifascist” al autorului Antonio Scurati și cazul disciplinar deschis împotriva gazdei talk-show-ului în care urma să fie prezentat discursul.
În Bulgaria, raportul a analizat modul în care au fost lansate anchete anticorupție împotriva oponenților politici proeminenți ai guvernului, în timp ce schemele de lungă durată – cum ar fi depozitarea deșeurilor din construcții în municipiul Sofia – au continuat.
În Slovacia, au fost trase semnale de alarmă cu privire la numeroasele schimbări introduse de guvernul populistului naționalist Robert Fico, inclusiv abolirea biroului procurorului central și un proiect de lege privind agenții străini „în stil rusesc”, care ar obliga ONG-urile să poarte eticheta stigmatizantă de „organizație sprijinită din străinătate” dacă primesc mai mult de 5.000 de euro din afara țării.
În România, recentele alegeri prezidențiale au dezvăluit modul în care TikTok ar putea permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să obțină o victorie neașteptată, în timp ce un proiect de lege care să asigure independența serviciului public de televiziune și radio stagnează în Parlament din 2021.
Autorii raportului au avertizat, de asemenea, că nici „democrațiile-model”, inclusiv Franța și Germania, din nord-vestul Europei, nu sunt imune la acest tip de probleme.
Citește mai multe AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
