PE SCURT:
-
Procurorii din Italia confirmă că doi activişti pentru drepturile imigranţilor şi un jurnalist au fost vizaţi de acelaşi atac cibernetic la sfârşitul lui 2024. Ancheta leagă intruziunea de spyware-ul produs de Paragon Solutions.
-
La Berlin, un nou sondaj arată că majoritatea cetățenilor se simt ameninţaţi de criza din Orientul Mijlociu şi resping operaţiunile militare ale SUA/Israel.
-
Islanda a stabilit un referendum pe 29 august pentru reluarea negocierilor de aderare la UE.
-
Un studiu finlandez semnalează creşterea fenomenului de epuizare profesională. Cercetătorul Jari Hakanen atrage atenţia asupra incertitudinii joburilor.
-
Ungaria a anunțat vineri că a reținut șapte ucraineni care transportau aproximativ 82 de milioane de dolari în numerar și aur, sub suspiciunea de spălare de bani.
ROMA
Procurorii italieni care anchetează un scandal de spionaj intern afirmă că au confirmat în mod independent că doi activiști pentru drepturile imigranților și un jurnalist au fost victime ale unui atac cibernetic la sfârșitul anului 2024, sugerând că toți trei au făcut parte din aceeași „campanie de contaminare”, potrivit The Guardian.
Această evoluție ar putea ridica și mai multe întrebări privind guvernul de extremă-dreapta al Giorgiei Meloni, care a negat orice implicare în atacul cibernetic asupra jurnalistului Francesco Cancellato, redactor-șef al Fanpage.
Controversa privind acuzațiile de piratare informatică a izbucnit la începutul anului 2025, când WhatsApp a dezvăluit că a descoperit că 90 de persoane, inclusiv jurnaliști și membri ai societății civile, au fost ținta unui software de piratare creat de Paragon Solutions, un producător de spyware fondat în Israel, dar care acum este deținut de investitori americani.
La fel ca alți producători de spyware, Paragon vinde utilizarea spyware-ului său, cunoscut sub numele de Graphite, agențiilor guvernamentale, care ar trebui să îl utilizeze pentru a combate și preveni criminalitatea. Acesta poate pirata orice telefon, fără ca utilizatorii să știe că telefoanele lor mobile au fost controlate.
REYKJAVIK
Guvernul islandez a anunțat că pe 29 august va avea loc un referendum privind continuarea negocierilor de aderare la UE, Reykjavik urmărind aprofundarea legăturilor cu Europa, relatează Euractiv.
Referendumul ar da guvernului mandatul de a continua negocierile cu UE, care au fost blocate în 2014. Odată încheiate negocierile, se preconizează organizarea unui alt referendum în Islanda privind aderarea.
În 2009, Islanda – condusă atunci de un guvern de stânga – a depus o cerere de aderare. Negocierile au început în 2010, dar au fost suspendate trei ani mai târziu, în urma alegerilor parlamentare. Un guvern de centru-dreapta a retras cererea Islandei în 2015.
Prim-ministrul țării, Kristrún Frostadóttir, a descris referendumul ca fiind un moment crucial pentru viitorul țării.
HELSINKI
Simptomele de epuizare profesională au crescut, iar capacitatea de muncă a scăzut ușor în rândul lucrătorilor, în timp ce îngrijorarea cu privire la viitorul locurilor de muncă a crescut, potrivit unui nou studiu privind viața profesională.
Cercetarea arată că incertitudinea cu privire la perspectivele de muncă a devenit mai frecventă. Aproximativ 40% dintre persoanele în vârstă de muncă spun că sunt îngrijorate cu privire la viitorul lor profesional. Aproape jumătate, 45%, spun că nu pot prevedea ce se va întâmpla în ceea ce privește locul lor de muncă, conform Helsinki Times.
Doar 16% cred că situația lor profesională se va îmbunătăți în viitor. Concluziile sunt extrase din studiul de monitorizare „Cum se descurcă Finlanda?”, realizat de Institutul Finlandez de Medicina Muncii. Proiectul urmărește bunăstarea la locul de muncă și condițiile de muncă încă din 2019.
„Viața profesională se confruntă cu patru evoluții negative simultane. Cerințele la locul de muncă au crescut, resursele au scăzut, așteptările privind viitorul au devenit mai incerte, iar simptomele de epuizare profesională au crescut”, a declarat cercetătorul Jari Hakanen într-un comunicat.
BUDAPESTA | KIEV
Ungaria a anunțat vineri că a reținut șapte ucraineni care transportau aproximativ 82 de milioane de dolari în numerar și aur, sub suspiciunea de spălare de bani, în timp ce Kievul a acuzat Budapesta că a luat ostatici angajați ai băncilor în cadrul unui conflict privind transporturile de petrol, relatează Reuters.
Decizia autorității fiscale maghiare de a trimite forțele antiteroriste să intercepteze două vehicule blindate ucrainene care transportau numerar către Ucraina marchează o escaladare dramatică a tensiunilor, care au dus deja la blocarea de către Budapesta a zeci de miliarde de euro din ajutorul acordat de Uniunea Europeană Kievului.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, a declarat ulterior că cei șapte deținuți vor fi expulzați din Ungaria. Nu a fost clar imediat ce se va întâmpla cu banii pe care îi transportau.
Ambasadorul Ucrainei în Ungaria, Sandor Fegyir, s-a deplasat la sediul Centrului Antiterorism din Budapesta pentru a încerca să se întâlnească cu ucrainenii reținuți, au declarat doi martori Reuters.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
