Skip to content
" "
Opinii & Analize

Italia vrea o schimbare radicală în UE: datorie comună. Franța și alte 7 state susțin proiectul

psnews.ro

În plină criză Coronavirus, Italia propune mai multe proiecte care ar putea schimba viitorul Uniunii Europene și ar putea duce la diminuarea influenței Germaniei în UE. În jurul italienilor se strâng și alte state care susțin aceste idei și se încearcă construirea unei majorități în Consiliul European.

Premierul italian Giuseppe Conte a trimis, miercuri, o scrisoare președintelui Consiliului European, Charles Michel, în care îi prezintă proiectele Italiei în 2020 și 2021 pentru a trece peste criza provocată de pandemia Coronavirus.

" "

Premierul Conte dorește un „instrument de datorie comună emis de o instituție UE” care să garanteze „finanțarea stabilă și pe termen lung a politicilor utile să combată daunele cauzate de această pandemie”, arată prim-ministrul italian în scrisoarea publicată miercuri pe Facebook.  Acest „instrument de datorie comună” a primit numele „Coronabond”.

„Fondurile strânse vor fi destinate să finanțeze, în toate statele membre, investițiile necesare în sistemele sanitare și în politicile temporare destinate protejării economiilor și modelului nostru social”.

Ce este Coronabond?

Bond-ul reprezintă o obligațiune prin care statele se împrumută în diferite scopuri ( plata pensiilor, salariilor, cheltuieli militare etc) sau pentru situații de urgență, cum este Coronavirus. Aceste titluri de stat sunt cumpărate de marile bănci, fonduri de investiții, societăți de investiții care împrumută statele respective.

Se dorește crearea unui Eurobond care să fie gestionat de o instituție a UE. Adică o datorie comună a statelor membre. UE va emite obligațiuni și va fi un împrumut la nivelul Uniunii – pentru o sumă stabilită împreună –, apoi statele membre vor trebui să achite datoria împreună. Marea dezbatere este legată de faptul că acest Eurobond va duce, parțial, și la o fiscalitate comună a statelor membre. Toate vor trebui să adopte anumite măsuri fiscale pentru a putea achita ulterior datoriile. Dar statele cu o datorie publică mică, cum sunt Germania, Olanda, vor trebuie să garanteze pentru statele cu o datorie publică foarte mare, cum sunt Grecia, Italia, Franța, Portugalia și Spania.

Coronabond sunt eurobond-uri pentru criza provocată de Coronavirus și vor fi folosite în 2 scopuri: pentru investiții în sistemele de sănătate și pentru relansarea economiei europene, anunță skytg24.it. Cu alte cuvinte, în loc ca fiecare stat să se împrumute separat de la creditori internaționali și să-și crească datoria publică, de data aceasta se vor împrumuta la nivelul Uniunii Europene și vor investi banii în sănătate și economie.

Proiectul premierului Conte este susținută și de Paolo Gentiloni, comisarul UE pentru Economie, care a spus, potrivit ilmessaggero.it: „Coronabond sunt încă pe masă” și urmează să se ia o decizie în acest sens. Nu se știe câți bani vor fi investiți, cum va funcționa și ce criterii se vor adopta. Italia a propus să nu existe restricții în folosirea acestor bani și să se elimine birocrația europeană.

În urmă cu câteva zile, premierul Conte a solicitat deja Uniunii Europene să pună la dispoziție 500 de miliarde de Euro, din MES, iar acești bani să poată fi împrumutați de statele membre pentru a rezolva problemele cauzate de criza Coronavirus, după cum a declarat în Financial Times, preluat de repubblica.it.

În timp ce SUA, China sau Marea Britanie folosesc toată puterea economică pentru a evita criza, Uniunea Europeană încă evită să ia o decizie în acest sens. Uniunea Europeană a acționat acum doar prin BCE, care va pompa 750 de miliarde în piața europeană, bani cu care se vor cumpăra titluri publice sau private. Numai că decizia BCE are mai mult rolul de a salva moneda europeană și mai puțin de a reface economiile statelor membre. Prin decizia BCE, statele nu primesc bani pentru investiții, în timp ce Coronabond le va oferi lichidități.

Scrisoarea premierului Giuseppe Conte către Charles Michel a fost semnată și de Emmanuel Macron, președintele Franței, Sophie Wilmes, premierul Belgiei, Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei, Leo Varadkar, premierul Irlandei, Xavier Bettel, premierul Luxemburgului, Antonio Costa, premierul Portugaliei, Janes Jansa, premierul Sloveniei, Pedro Sanchez, premierul Spaniei.

" "
" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *