Skip to content
Politică

Jocul anticipatelor: calcule și repoziționări strategice ale principalelor partide după moțiunea de cenzură

Inquam Photos / Octav Ganea

Dărâmarea cabinetului condus de Ludovic Orban prin moțiune de cenzură la data de 5 februarie a dus la adevărate repoziționări strategice în interiorul Parlamentului României. Partide care până mai ieri își făcuseră un stindard din refuzul intrării la guvernare în condițiile unei majorități parlamentare controlate de PSD, declară că își doresc acum guvernarea chiar într-un cabinet majoritar PNL. Iată cum s-au repoziționat principalele partide politice:

PNL

Dupa victoria lui Klaus Iohannis din alegeri și căderea cabinetului Orban, scenariul anticipatelor a devenit dezideratul principal al PNL. Promisiunile din programul de guvernare precum cea a desființării Secției Speciale, au ajuns în subsidiar, toate energiile fiind canalizate în direcția anticipatelor. O astfel de strategie pare că îi avantajează pe liberali, de vreme ce sondajele de opinie îi plasează la cel mai bun scor din ultimii 30 de ani. Totuși principala vulnerabilitate a acestei strategii ține chiar de percepția electoratului. Dacă a existat într-adevăr un blat cu PSD, atunci acesta va ieși mai devreme sau mai târziu la iveală și va fi aspru sancționat de către electorat. Sacrificarea alegerilor locale în două tururi și a reformelor promise în programul de guvernare doar pentru a declanșa anticipatele ar putea să genereze un comportament ostil din partea susținătorilor PNL care se vor simți pe bună dreptate trădați. Memoria alegătorilor nu e chiar atât de scurtă, încât USL-ul de altădată să nu mai trezească vreo amintire.

USR PLUS

Alianța USR-PLUS și-a schimbat la rândul său în mod categoric mesajul. Dacă anul trecut Barna spunea răspicat că nu intră la guvernare alături de PNL, acum acesta pare dispus să facă echipă cu liberalii, chiar în fața unui cabinet majoritar liberal. Repoziționarea poate avea legătură și cu scăderea din sondaje înregistrată de partidul lui Barna, scădere ce a început încă de la prezidențialele de anul trecut atunci când acesta, în ciuda așteptărilor, nu a reușit să ajungă în turul al doilea. Mesajul din prezent ar putea convinge un electorat mai consistent decât la prezidențiale. Principala problemă în acest context însă este că USR-ul lui Dan Barna poate fi privit ca fiind inconsistent în mesaje și eventual oportunist.

PSD

Social-democrații par a avea un singur scop precis și anume să evite pagube cât mai mari, ceea ce în literatura anglo-saxonă numim “damage control”. Comparativ cu alegerea primarilor în două tururi, alegerile anticipate aduc cele mai puține pierderi partidului dependent de rețeaua de primari din teritoriu. Prin dărâmarea guvernului Orban, PSD a transmis un mesaj de forță ce ar putea fi răsplătit la alegeri. Chiar dacă social-democrații își vor subția prezența în Parlament, anticipatele par a fi răul cel mai mic în această ecuație.

Pro România, UDMR și PMP

Victor Ponta a pus umărul la dărâmarea guvernului condus de Ludovic Orban și speră cel mai probabil la o alianță de conjunctură cu PSD. Cu voturile celor de la Pro România și a altor parlamentari, PSD poate forma o majoritate parlamentară. La fel ca UNPR-ul de acum câțiva ani, Pro România nu a trecut niciodată pe la alegeri, fiind creat direct în Parlament și lipsindu-i legitimitatea conferită de votul cetățenilor. Anticipatele ar putea să lase partidul lui Ponta în afara Parlamentului, astfel că ne-am putea aștepta ca, în cazul anticipatelor parlamentarii Pro România să se prezinte într-o formulă care să includă și PSD-ul.

În calitate de partid mic, PMP se află într-o situație similară, anticipatele amenințându-i serios poziția de partid parlamentar. De aici și poziționare sa împotriva declanșării alegerilor. În fine, UDMR urcă și el în barca partidelor care susțin anticipatele, într-o încercare de delimitare categorică față de PSD, partid alături de care a guvernat o perioadă. În ciuda sondajelor de opinie, liderii UDMR mizează ca întotdeauna pe votul etnic care le-ar putea asigura prezența în Parlament. Kelemen Hunor l-a asigurat pe președintele Iohannis că nu va intra într-o eventuală alianță cu PSD pentru formarea unui nou guvern, mergând astfel pe un mesaj popular anti-PSD care le-ar putea aduce câteva voturi în plus în eventualitatea anticipatelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *