Skip to content
Politică

Judecarea excepţiei de neconstituţionalitate în cazul abuzului în serviciu a fost amânată

CCR a amânat pentru 24 mai judecarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată de fosta şefă a DIICOT Alina Bica în dosarul fraudelor de la ANRP, în privinţa articolului din Codul Penal care pedepseşte abuzul în serviciu, potrivit romaniatv.net.

Alina Bica este susţinută de Elena Udrea care ar dori ca această infracţiunea să fie scoasă definitiv din Codul Penal, pe motiv că legislaţiile altor state europene nu o incriminează. Specialiştii în dreptul european o contrazic. Aceştia au explicat cum este reglementat abuzul în serviciu în Europa, chiar dacă în alte state nu este denumit aşa.

De exemplu, în Franţa, Codul penal face referire la abuzurile comise de persoanele care exercită o funcţie publică, în Cartea a IV-a intitulată „Crime şi delicte contra naţiunii, statului şi ordinii publice“. În capitolul II, Secţiunea 3, sunt incluse corupţia pasivă şi traficul de influenţă, comise de persoane care exercită funcţii publice. Pedepsele pentru astfel de fapte sunt de la 5 ani de închisoare şi o amendă de 500.000 de euro, până la 10 ani de închisoare şi 1 milion de euro amendă.

Infracţiunea există şi în Codul Penal din Spania, iar cel găsit vinovat riscă o condamnare cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani. În plus condamnatul este obligat să plătească o amendă egală cu dublul beneficiului intenţionat sau obţinut de funcţionarul respectiv şi nu mai poate ocupa o funcţie publică pentru o perioadă între 4 şi 9 ani.

În Belgia, cel găsit vinovat pentru abuz în serviciu riscă o pedeapsă între 6 luni şi 5 ani de închisoare şi amendă între 100 de euro şi 75.000 de euro. Prevederi similare sunt şi în Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria, Finlanda, Cipru, Slovacia şi Slovenia.

Alina Bica a reclamat la CCR că infracţiunea de abuz în serviciu, care se pedepseşte cu până la 15 ani de închisoare, e definită prea vag în Codul Penal. Ea a acuzat că prevederile sunt lipsite de claritatea necesară pentru ca un funcţionar public să-şi regleze comportamentul astfel încât să nu rişte sancţiuni penale.

O eventuală admitere a excepţiei ar avea consecinţe foarte grave: sute de inculpaţi, printre care nume grele, ar scăpa de acuzaţiile de corupţie, iar procesele penale ar fi închise.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *