Skip to content
Opinii & Analize

Jurnalismul și politica. Cum a încălcat Moise Guran normele etice și deontologice ale meseriei pe care a practicat-o

Fenomenul jurnalistului care se reprofilează urmărind o carieră politică nu este unul nou sau local. De-a lungul timpului numeroși jurnaliști au ales o carieră politică. La nivel internațional putem aminti de Strobe Talbott, de la revista Time, care a servit apoi în funcția de adjunct al Secretarului de Stat al SUA în perioada 1994 – 2001. La nivel autohton, avem și aici numeroase exemple, precum cel al jurnalistului Robert Turcescu, ajuns în PMP sau al lui Rareș Bogdan, ajuns în PNL și ulterior în funcția de europarlamentar.

Problema centrală nu o reprezintă așadar trecerea de la jurnalism la politică care este în fond o alegere personală, ci eventualul conflict etic care se poate naște dintr-o astfel de opțiune. Cazul jurnalistului Moise Guran care a ales să intre în partidul lui Dan Barna este elocvent pentru a ilustra acest conflict etic și încălcarea normelor deontologice ale meseriei pe care până de curând o practica.

Potrivit Codul Deontologic al Jurnalistului Elaborat de Convenţia Organizaţiilor de Media este stipulat negru pe alb faptul că “2.5.3. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Se recomandă separarea activităţilor editoriale ale jurnalistului de cele politice şi economice”.

În urmă cu câteva zile, întrebat cum s-a produs apropierea de USR, Moise Guran a răspuns că USR și PLUS i-au făcut, în 2018, o ofertă de a coordona campania: „Ofertă pe care am refuzat-o. N-am considerat că este un conflict de interese dacă lucrez cu ei și din toamna lui 2018 am lucrat cu ei la programele lor, separat, și cu USR și cu PLUS. Ei au venit cu idei, eu am venit cu idei. Programele lor sunt compatibile, precum roțile dințate. M-am gândit că cele două partide ar trebui să aibă programe compatibile tocmai în vederea fuziunii lor”. Așadar, în 2018, Moise Guran, în calitate de jurnalist lucra la programele a două partide politice USR și PLUS, fiind practic într-un evident conflict etic cu normale deontologice ale meseriei pe care o practica.

Lucrurile nu se opresc însă aici. Amintim că în noiembrie 2019, Moise Guran a fost cel care a moderat una dintre puținele dezbateri prezidențiale la care a fost prezent și candidatul Dan Barna, cel pentru care Moise Guran spunea că a lucrat cu un an în urmă. Evident în situația aceasta jurnalistul Moise Guran nu se afla în poziția de arbitru al dezbaterii, așa cum norma o cere în astfel de situații, ci mai degrabă într-o poziție de partizanat politic tacit. Normele etice și deontologice ale meseriei pe care o practica la vremea respectivă ar fi trebuit să-l facă pe Moise Guran să refuze postura de moderator al confruntării politice la care participa omul pentru care Guran își oferise serviciile în 2018.

În concluzie, dacă alegerea trecerii de la jurnalism la politică este o opțiune personală, care nu antrenează neapărat o răspundere, nu același lucru îl putem spune despre încălcarea cu bună știință a codului deontologic al jurnalistului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *