Justiţia din România stă mai mult decât bine la capitolul egalitate între sexe, cel puţin în ceea ce priveşte ponderea femeilor în rândul judecătorilor.
Conform raportului privind starea justiţiei, realizat de Consiliul Superior al Magistraturii, 74 la sută dintre judecătorii din România sunt femei.
Aproape 8 din 10 judecători din România sunt femei, dezvăluie Raportul privind statea justiţiei, publicat recent de Consiliul Superior al Magistraturii. La începutul anului, peste 500 de posturi de judecător erau vacante.
Cum a mințit Raed Arafat la conferința de presă de după tragedia de la Victor Babeș. DSU știa de problemele TIR-urilor ATI
Vlad Voiculescu, bâlbe după tragedia de la Victor Babeș. Ministrul arată spre Arafat și dezvăluie involuntar o nouă gafă de comunicare
Candidat surpriză al USR la şefia Institutului Cultural Român: un actor de apartament, student mediocru
După Vlad Voiculescu, și Stelian Ion încinge spiritele în coaliție. De la ce a pornit conflictul cu UDMR
De ce nu va ieși USRPLUS de la guvernare, chiar dacă Vlad Voiculescu va fi demis de la Ministerul Sănătății
“Din totalul judecătorilor în funcție, cu luarea în calcul inclusiv a acelor judecători care ocupau pe perioadă nedeterminată posturi temporar vacante în condițiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, 3473 (74%) erau femei și 1220 (26%) bărbați”, precizează documentul citat.
Conform aceloraşi statistici, la începutul anului trecut, România avea 5.068 de posturi de judecător: „La data de 01.01.2018, din totalul de 5.068 de posturi de judecător, erau ocupate 4.563 posturi și vacante 505 posturi. Dintre cele 505 posturi vacante, 321 erau corespunzătoare funcțiilor de execuție și 184 funcțiilor de conducere”.
În ciuda acestei evidențe, judecătorul Ion Popa, proaspăt numit de premierul Dăncilă în funcția de secretar de stat la Ministerul Justiției, a elaborat în 2013 un studiu în care susținea că femeia judecător sau procuror este o vulnerabilitate pentru justiție. Popa își sprijină afirmațiile susținând că, din cauză că femeile magistrat au ”foarte puține opțiuni decente de cuplu”, ele cad pradă ”unei eventuale oferte de nerefuzat venită din partea unui bărbat”, iar relația ”capătă progresiv valențe infracționale, finalul fiind previzibil”.
