Skip to content
Societate

Justiția respinge cererea procurorului Bogdan Licu de renunțare la doctoratul plagiat, pe motiv de tardivitate

stiri.tvr.ro

Curtea de Apel București a respins miercuri, pe motiv de „tardivitate”, cererea procurorului general interimar al României, Bogdan Licu, de renuțare la titlul de doctor, după ce a fost acuzat de plagiat. Anunțul a fost făcut de ziarista Emilia Șercan, pe pagina ei de Facebook.

Mai țineți minte dosarul ăla prin care ditamai procurorul general al României, Bogdan Licu, a încercat să obțină renunțarea la doctoratul plagiat prin intermediul instanței, despre care am scris pe PressOne?

Ei, bine, instanța tocmai i-a respins cererea prin care solicita să renunțe la titlu pe motiv că a făcut cererea prea târziu – cu doi ani mai târziu decât termenul legal în care ar fi putut să dea în judecată Ministerul Educației”, a scris Emilia Șercan.

Ziarista, pentru a se asigura că „Ministerul Educației nu va face un non-combat în acest caz”, a cerut să intervină ca parte în dosar, cerere care i-a fost admisă.

Am apărat interesele statului, cum ar veni, și le-am apărat atât de bine, cu ajutor de la Elenina Nicuț, încât am câștigat împotriva ditamai procurorului general al României și a decanului Baroului București, Ion Dragne, care a fost avocatul lui Licu în dosar”, a adăugat Emilia Șercan.

Care a fost decizia Curții de Apel:

  • „Admite excepţia tardivităţii acţiunii cu privire la cererea de renunţare la titlul științific de doctor formulată la 3.03.2016. Respinge ca fiind prescrisă cererea reclamantului cu privire la cererea de renunţare la titlul științific de doctor formulată la 3.03.2016. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Serviciului Române de Informaţii – Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul cu privire la cererea de emitere a ordinului prin care să se ia act de renunţarea reclamantului la titlul ştiinţific de doctor. Respinge acest capăt de cerere ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către Ministrul Educaţiei Naţionale ca fiind neîntemeiată. Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia lipsei de interes ca fiind neîntemeiate. Respinge cererea de chemare în judecată şi cererea adiţională ca fiind neîntemeiate. Admite cererea de intervenţie voluntară accesorie formulată de către intervenienta Sercan Emilia în favoarea pârâţilor Ministerul Educaţiei Naţionale şi a Ministrului Educaţiei Naţionale. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea se va depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 septembrie 2019

Bogdan Licu și-a susținut teza de doctorat în anul 2011 la Academia Națională de Informații (ANI) „Mihai Viteazu”, instituție aflată în subordinea Serviciului Român de Informații (SRI). O analiză a lucrării lui Licu indică faptul că mai bine de jumătate din lucrare este plagiată din surse care au fost identificate. Și pentru restul lucrării suspiciunile sunt la fel de mari, însă nu s-a putut stabili în mod cert proveniență acesteia.

Intitulată „Corupția – risc major la adresa securității naționale”, teza de doctorat a prim adjunctului procurorului general al României este plagiată după cărți de specialitate, cursuri universitare, legi sau pagini de internet. Acesta și este motivul pentru care teza de doctorat a lui Bogdan Licu are aparență unei lucrări încropite în pripă, cu porțiuni însăilate fără o foarte mare coerentă și consistentă, și cu multe greșeli de ortografie. De altfel, în lucrare nu poate fi identificată o ipoteza pe care această o urmărește, o paradigmă în care să fie plasată tematică sau o parte de cercetare care să ofere tezei originalitate și o contribuție concretă la progresul științei.

Teza de doctorat a lui Licu are 445 de pagini și o bibliografie anemică în raport cu volumul acesteia: 21 de site-uri de legislație, 83 de cărți, 12 reviste și surse de pe internet. În schimb, lucrarea are 359 de note de subsol, cea mai mare parte a lor fiind identificate că plagiate odată cu conținutul tezei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *