Skip to content
Europa Politică

Klaus Iohannis, unul dintre oamenii care ar putea ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului European (Financial Times)

Klaus Iohannis este unul dintre oamenii care ar putea ocupa funcția de președinte al Consiliului European, în contextul în care, odată cu alegerea unui nou Parlament European, a început cursa pentru ocuparea celor mai importante portofolii din blocul comunitar, potrivit Financial Times.

Președintele Consilului prezidează reuniunile la nivel înalt ale UE și mediază acordurile. Pe lângă Iohannis, alte nume vehiculate pentru șefia forului sunt liberalii Charles Michel din Belgia şi Xavier Bettel din Luxemburg, dar și socialişti precum António Costa din Portugalia.

O altă cursă interesantă este cea pentru Comisia Europeană. Principalul favorit la fotoliul de președinte pare să fie Manfred Weber, un europarlamentar bavarez, care a condus recenta campanie electorală europeană pentru PPE, de centru-dreapta. Frans Timmermans de la socialişti şi Margrethe Vestager de la liberali se află, de asemenea, în cursă. Dar liderii UE pot să nominalizeze unul al lor: diplomaţii speculează că ar putea fi Mark Rutte şi Leo Varadkar, premierii olandez şi irlandez.

Nici lupta pentru Banca Centrală Europeană nu este de neglijat. Liderii naţionali au promis să îl aleagă pe succesorul lui Mario Draghi la banca centrală numai pe baza meritelor. Dar alegerea este un element important al pachetului global de funcţii UE. Numele în discuţie îi includ pe Jens Weidmann din Germania şi pe Benoit Coeuré şi François Villeroy de Galhau din Franţa.

Așadar, Europa alege un nou lot de preşedinţi ai UE şi nu există nimic asemănător cu simbolurile unei încoronări pentru Franţa şi Germania, pentru a arăta lumii cât de apropiată este relaţia lor – şi cine mai exact se află în partea de sus. Atunci când generalul Charles de Gaulle l-a invitat pe Konrad Adenauer la o „Liturghie pentru pace”, în 1962, aceasta a fost oficiată în Catedrala din Reims, unde regii francezi au fost încoronaţi încă din secolul al VI-lea, scrie Financial Times, conform b1.ro.

Evenimentul a fost o reconciliere istorică, după trei războaie catastrofale, dar De Gaulle a ales totuşi un scaun care era cu mult mai înalt decât cel al cancelarului german. Şase decenii mai târziu, cu puterea economică a Berlinului acum ascendentă, Angela Merkel şi Emmanuel Macron au reînnoit jurămintele legăturii franco-germane în ianuarie, semnând tratatul de la Aachen, într-o sală în care împăraţii romani au organizat cândva ceremonii de încoronare.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *