Preşedintele Klaus Iohannis Klaus Iohannis a declarat, miercuri, despre retragerea candidaturii sale pentru şefia NATO, că după discuţii şi negocieri interesante, în final, a decis că soarta NATO este mult mai importantă decât soarta sa politică, iar înainte să existe o concluzie finală, a decis să se retragă din cursă, pentru a permite numirea unui secretar general NATO. Este bine, câteodată, să vedem imaginea mai mare şi să acţionăm în consecinţă, a mai spus şeful statului.
„Au fost negocieri interesante, au fost discuţii pe care le-am purtat şi pe care le-aş clasifica ca foarte bune, foarte deschise, informale, au fost toate discuţiile unu la unu şi în final, am decis că soarta NATO este mult mai importantă decât soarta mea politică şi, înainte să existe o concluzie finală generală, am decis în consecinţă să mă retrag din cursă, pentru a permite numirea unui secretar general NATO, înainte de acest Summit”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, despre candidatura sa pentru şefia NATO.
„Cred că este bine, câteodată, să vedem imaginea mai mare şi să acţionăm în consecinţă”, a mai spus şeful statului.
Iohannis: Vom semna mâine dimineaţă acordul de securitate între România şi Ucraina
„Vom semna mâine dimineaţă acordul de securitate între România şi Ucraina. Astfel, ne alăturăm celorlalţi aliaţi care au semnat acest tip de document bilateral cu Ucraina”, a explicat Iohannis, care participă la summitul aniversar al NATO din capitala SUA.
Iohannis a menţionat că România acordă în acest context o importanţă deosebită Republicii Moldova şi că „Republica Moldova este reflectată în declaraţia finală” a NATO.
„Am început să discutăm importanţa mobilităţii militare şi iată că aici, la Washington, România se va alătura unui coridor de mobilitate militară împreună cu Bulgaria şi Grecia. Este o iniţiativă care ne aparţine”, a mai precizat Iohannis.
Klaus Iohannis: obiectivul nostru este de a fi un stat cu apărare proprie puternică, cu o armată puternică
„Obiectivul nostru este de a fi un stat cu apărare proprie puternică, cu o armată puternică, care garantează securitatea României, În acelaşi timp, dorim consolidarea Flancului estic, unitate şi solidaritate între aliaţi”, a spus preşedintele Klaus Iohannis la Washington.
Aceste lucruri le solicităm, le dorim dar şi participăm la ele. Nu cred că suntem în situaţia să cerem fără să dăm şi parcă în ultima vreme, dăm mai mult decât cerem, pentru că putem pentru că ne-am făcut temele, pentru că români iau înţeles care este miza securităţii şi cred că România în ziua de astăzi are o poziţie bună”, a subliniat şeful statului.
Iohannis: Pretenția noastră este ca atunci când donăm sisteme gen Patriot, să fim compesați rezonabil
„Pretenţia noastră este ca atunci când donăm sisteme de mare capacitate gen Patriot să fim compensaţi rezonabil. Aceste lucruri se negociază şi în aceste zile cu partenerul american, cu NATO şi deja s-au obţinut primele progrese”, a spus Klaus Iohannis.
Şeful statului a precizat că, atunci când se finalizează, vor face publice discuţiile. „Vom fi într-o situaţie bună şi după”, a mai spus preşedintele
„Dorinţa noastră este să primim un alt sistem Patriot”, a completat Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis: În ce priveşte ajutorul pe care îl dăm noi toţi Ucrainei, este momentul să fim realişti. Am livrat cam jumătate din cât am promis
Întrebat dacă există un orizont de timp pentru aderarea Ucrainei la NATO, preşedintele român a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă, că „nu pot vorbi de un orizont de timp pentru aderarea Ucrainei pentru că nu toţi aliaţii sunt convinşi că e ceva care trebuie să se întâmple urgent”.
„Suntem 32 şi toţi trebuie să fim de acord”, a explicat Iohannis, care participă la summitul aniversar al NATO din 9-11 iulie.
„În ce priveşte ajutorul pe care îl dăm noi toţi Ucrainei, este momentul să fim realişti. Am livrat cam jumătate din cât am promis. Dacă vrem să câştige Ucraina trebuie să dăm mai mult”, a apreciat preşedintele român.
„Dacă analizăm promisiunile făcute, pentru muniţii şi artilerie s-a promis ceva, nu s-a livrat nici jumătate”, a continuat Iohannis, avertizând că, „dacă pierde Ucraina, pierdem cu toţii”. „Trebuie să-i ajutăm în aşa fel încât să nu piardă războiul”, a insistat şeful statului român.
Klaus Iohannis, despre tragedia din Munții Bucegi
Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat despre tragedia care a avut loc în Munţii Bucegi, în care o tânără a fost omorâtă de un urs, pe un traseu montan.
„Cred că s-a ajuns prea departe, sunt foarte îngrijorat şi m-a şocat evenimentul. M-a şocat, sâmbătă am fost eu pe un traseu din Munţii Bucegi, şi după puţin timp, să aflu că foarte aproape de locul în care m-am aflat s-a întâmplat această nenorocire. Îmi pare foarte rău pentru persoana care a fost o victimă, pentru familia ei. Dar îmi pare foarte rău pentru România, fiindcă avem resurse naturale incredibile şi nu prea ştim să ne gestiuonăm cum trebuie”, a spus şeful statului.
Preşedintele a subliniat că „problema cu urşii nu este deloc nouă, şi clasa politică a reacţionat de fiecare dată, la aceste incidente nefericite, doar punctual”.
Klaus Iohannis: Problema drogurilor a tot crescut
„Ceva trebuie făcut. (..) Am avut şi aici prea multe accidente şi prea multe incidente, problema drogurilor a tot crescut, ştiţi foarte bine discuţiile pe care le-am găsit şi în spaţiul public. Există probleme cu drogurile până şi în şcoli, există câteodată la şoferi şi trebuie luate măsuri. Dar aceste măsuri trebuie să fie corecte”, a răspuns preşedintele.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, că este rostul ministerelor de Interne şi Justiţie să găsească o soluţie privind permisele ridicate în urma controalelor drog-test, el precizând că modificarea se referă la faptul că în maximum 72 de ore, să fie dat răspunsul de la IML, în cazul în care statul român nu se încadrează în termen, urmând ca permisul să fie restituit, până când vor fi gata rezultatele analizei.
Klaus Iohannis: Nu crede că relaţia transatlantică se va schimba și nu vor apărea efecte îngrijorătoare pentru NATO
„Nu aş comenta cursa pentru preşedinţia SUA şi nici pe candidaţi, pentru că nu se face. Dar sunt convins că americanii îşi vor alege un preşedinte care îi va reprezenta. Nu cred că se va schimba relaţia transatlantică, cum nu cred că vor apărea efecte îngrijorătoare pentru NATO”, a declarat şeful statului român.
Iohannis a apreciat că „una este discuţia din plină campanie, narativul agresiv din campanie, şi alta este administraţia curentă”, atunci când a fost întrebat despre unul dintre subiectele cele mai comentate din SUA în aceste zile, respectiv capacitatea preşedintelui Joe Biden de a exercita un nou mandat de preşedinte al SUA.
Iohannis: Nu ne aşteaptă nicio criză economică, nu ne aşteaptă creşteri fantastice de taxe, dar nici nu cred că putem să ne aşteptăm la austeritate guvernamentală în an electoral
„Nu ne aşteaptă nicio criză economică, nu ne aşteaptă creşteri fantastice de taxe, dar nici nu cred că putem să ne aşteptăm la austeritate guvernamentală în an electoral. Sigur, deficitul va fi considerabil mai mare decât 3%, care este considerat optim, dar nu mă aştept să apară o situaţie extraordinară, să avem criză, să creştem taxele şi alte lucruri”, a spus preşedintele.
„Aici este problema majoră la noi, şi pentru a găsi soluţii la problemele de dezvoltare care sunt aşteptate de toţi. Noi, din păcate, nu am reuşit, sau, ca să mă exprim mai clar, guvernele româneşti nu au reuşit să crească colectarea până la un nivel rezonabil. Noi suntem la o cotă de colectare foarte mică. Asta înseamnă că evaziunea în continuare este destul de mare, mai ales în zona TVA-ului, şi acea mult discutată şi nu prea râvnită, se pare, digitalizare a ANAF-ului trebuie făcută pentru a ajunge la un grad de colectare rezonabil, care rezolvă în bună măsură toate problemele de deficit de bani pentru cheltuieli publice. De ce să lăsăm evazioniştii să trăiască extraordinar de bine, să se îmbogăţească peste măsură şi guvernul să fugă tot timpul după nişte bani pe care cu greu reuşeşte să-i colecteze?”, a arătat el.
Klaus Iohannis: Este puţin neobişnuit să avem trei duminici la rând alegeri, dar cine va fi avantajat?
Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat, la Washington, dacă crede că va funcţiona varianta cu trei săptămâni consecutive de alegeri, dintre care una chiar de ziua naţională şi pe cine va avantaja acest calendar.
„Da, eu cred că va funcţiona, de ce să nu funcţioneze? Este puţin neobişnuit să avem trei duminici la rând alegeri, dar cine va fi avantajat? Omul de rând, fiindcă are şansa să-şi pună votul pe candidatul pe care îl preferă”, a spus şeful statului.
„În ce priveşte Coaliţia, eu cred că va exista suficientă înţelepciune pentru a păstra coaliţia guvernamentală în funcţiune, pentru că dincolo de campania electorală, şi vom vedea probabil o intensificare a narativelor contondente, ţara trebuie guvernată şi pentru asta Coaliţia trebuie să-şi ia măsurile cele mai potrivite pentru a permite, pe de o parte, o campanie electorală bună, pe de altă parte, o guvernare rezonabilă, până când, sigur, avem rezultatele de la alegerile generale şi se va constitui noul guvern de după alegeri”, a mai spus şeful statului.
Iohannis Pentru noi este esențial ca regiunea Mării Negre să fie tratată în continuare ca una de importanță strategică
El a explicat, în cadrul unei conferinţe de presă, că „o abordare mai structurată înseamnă un pachet de măsuri concrete pentru consolidarea posturii, creşterea capacităţii de monitorizare, anticipare şi răspuns, respectiv pentru creşterea prezenţei aliate” şi că România îşi aduce propria contribuţie în acest sens.
„De exemplu, împreună cu Turcia şi Bulgaria am înfiinţat un grup naval operativ care a început recent deja prima sa misiune de deminare în Marea Neagră. Iată un bun model de cooperare a statelor riverane pentru a face Marea Neagră un spaţiu mai sigur. Am convingerea că pe viitor şi alţi aliaţi vor dori să participe la eforturile noastre în regiune, pentru că securitatea unui aliat înseamnă de fapt securitatea tuturor”, a apreciat şeful statului român.
Iohannis a menţionat totodată că România a facilitat un coridor în Marea Neagră pentru tranzitul navelor ucrainene care transportă cereale şi a reiterat că ţara noastră a investit masiv în infrastructură pentru facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene, „România fiind de doi ani încoace printre cei mai activi susţinători ai viabilităţii economice a Ucrainei”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
