Klaus Iohannis, președintele României, și-a anunțat oficial candidatura pentru funcția de secretar general al NATO. Anunțul a fost făcut marți, într-o conferință de presă în care a vorbit despre provocările alianței militare.
„(…) am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a declarat Iohannis.
Klaus Iohannis vrea să ajungă la conducerea NATO, însă nu va fi totul simplu și are nevoie de susținerea altor state membre pentru a primi funcția de secretar general.
Cum este ales secretarul general NATO
Funcția de secretar general NATO nu este o competiție electorală cu candidaturi, iar secretarul general este ales în urma unor negocieri diplomatice între statele membre. Iar pentru a primi funcția, este nevoie de unanimitate între statele membre.
„Selecția se realizează prin consultări diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru funcție. Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui candidat”, precizează NATO.
Astfel, anunțarea candidaturii nu este suficientă, ci trebuie un consens în interiorul NATO. Acest lucru se realizează doar prin negocieri diplomatice între funcționarii statelor membre.
Alegerea secretarului general NATO nu e un proces electoral și nici nu e foarte transparent, depinzând în totalitate de negocierile de culise. Cele trei puteri nucleare din NATO – SUA, Franța și Marea Britanie – au prioritate în negocieri, fiind cele care garantează cea mai mare protecție. De asemenea, Turcia este a doua forță militară, ținând cont de numărul mare militari activi pe care îi are. Fără susținerea acestor țări, este imposibil pentru cineva să devină secretar general NATO.
Mark Rutte divide Europa
Prima mutare a făcut-o chiar Joe Biden, președintele Statelor Unite ale Americii, care a anunțat că îl susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO. Chiar dacă președintele SUA nu a făcut oficial o declarație, diplomații de la Casa Albă îl consideră favorit pe Rutte, fostul premier al Olandei.
Imediat după anunțul din SUA, Ministerul Afacerilor Externe din Marea Britanie a anunțat că îl va susține pe Rutte pentru funcția de secretar general al NATO. Anunțul a venit, și de această dată, printr-un diplomat al ministerului. De asemenea, Franța și Germania, informal, au transmis că sunt de partea lui Mark Rutte. Presa internațională arată că olandezul ar avea deja consensul a două treimi din statele membre.
Marea problemă a lui Rutte este scindarea NATO: țările din Estul Europei vor un NATO mai agresiv cu Rusia, în timp ce țările din Vestul Europei caută încheierea conflictului cu Rusia. O altă problemă va fi relația cu Ungaria și Turcia. Mark Rutte a avut mai multe confruntări cu Viktor Orban, premierul Ungariei, iar Turcia are o politică diferită de UE, urmărindu-și de fiecare dată propriul interes. Este de așteptat ca Turcia să ceară ceva în schimb pentru a vota pentru Rutte, așa cum turcii au făcut în cazul Suediei.
Totuși, un aspect foarte important este acela că statele mici din Europa Centrală și de Est sunt dependente de Statele Unite ale Americii. Chiar dacă acestea vor avea o problemă cu Rutte, rămân șanse mici să se opună candidatului ales de americani. Nu trebuie uitat că statele mici sunt cele care au cerut protecția NATO, prin urmare sunt constrânse să accepte deciziile puterilor nucleare. Polonia, cel mai important stat din Est, este complet de partea SUA. Premierul Poloniei, Doland Tusk, și Andrzej Duda, președintele Poloniei, l-au vizitat marți pe Biden în America.
Avantajele lui Klaus Iohannis
Klaus Iohannis, în drumul spre NATO, poate miza pe găsirea unui consens în statele din Europa Centrală și de Est. În discursul său de marți, președintele României a vorbit de 3 ori despre Rusia, considerând-o o „amenințare gravă și de lungă durată”. De asemenea, și-a arătat susținerea pentru Ucraina.
Primul stat care ar putea să-l susțină pe Klaus Iohannis la NATO este Ungaria, care a anunțat deja că nu-l va ajuta pe Rutte. Ministrul afacerilor externe din Ungaria a respins deja candidatura lui Rutte, astfel Budapesta poate trece de partea României. Doar că în interiorul NATO există o ruptură în grupul de la Visegrad. Polonia, Cehia și Slovacia rămân fidele SUA, în timp ce Ungaria joacă rolul de rebel.
Candidatura lui Klaus Iohannis va eroda, sau cel puțin va pune pe gânduri, grupul care acum îl susține pe Mark Rutte. În perioada în care a guvernat, Rutte și-a făcut mulți inamici, spre exemplu în Ungaria, Grecia, Italia, Bulgaria sau Spania. Intrarea lui Iohannis în negocierile pentru NATO va oferi altor țări posibilitatea să se gândească la avantaje și dezavantaje. Acest lucru poate fi suficient pentru anumite state să se îndepărteze de Rutte sau să-l trimită la Consiliul European, după alegerile europarlamentare.
O eroare a Guvernului României este aceea că până în prezent nu a ieșit public să respingă candidatura lui Mark Rutte. Fostul premier olandez a blocat de mai multe ori, în mod nejustificat, intrarea României în Schengen. În această perioadă, vor conta foarte mult mesajele pe care le transmit statele membre prin oficialii din guvern sau diplomații din Ministerul Afacerilor Externe.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
