Președintele Klaus Iohannis va face o vizită oficială în Ungaria, la începutul lunii octombrie, au precizat surse oficiale pentru PS News. Este, de altfel, prima vizită oficială pe care șeful statului o face la Budapesta. El se va întâlni, potrivit surselor citate, cu președintele Ungariei, Katalin Novak.
Relațiile dintre cele două țări au fost unele tensionate în ultima perioadă, pe fondul unor declarații făcute de oficiali maghiari veniți în vizite private în România.
Amintim că, în mai 2023 președinta Ungariei, Katalin Novak, a făcut declarații cu caracter revizionist, chiar în România.
”Nu lăsa Transilvania să se piardă, Dumnezeul nostru!”, a scris președinta Ungariei pe Facebook după ce a participat la pelerinajul din Șumuleu Ciuc, fraza fiind o parte din imnul secuilor.
În altă postare, de la pelerinajul din Șumuleu Ciuc, președinta Ungariei a scris:
”Rămas bun de la Csíksomlyó, într-una dintre cele mai sfinte sărbători din toată Ungaria. „O mamă este fericită când familia ei este împreună” s-a spus astăzi în predică. În mod similar, ca șef de stat este întotdeauna înălțător să experimentezi atunci când națiunea este împreună, așa cum am putea experimenta această unitate națională aici la revedere. Dumnezeu să-i binecuvânteze pe unguri!”.
Ministerul român de Externe a reacționat:
„MAE român l-a contactat prompt pe ambasadorul Ungariei în România şi a transmis dezaprobarea fermă cu privire la faptul că, în pofida repetatelor apeluri ale părţii române la manifestarea reţinerii în declaraţii şi mesaje publice în contextul vizitelor private efectuate de oficiali şi politicieni ungari în România, şi în contextul vizitei din aceste zile au fost lansate mesaje publice neadecvate, precum cel care vizează o regiune istorică a României. În context, a mai fost precizat faptul că astfel de declaraţii nu corespund dezideratului promovării unei relaţii pragmatice, de bună vecinătate şi colaborare dintre cele două ţări, în interesul nemijlocit al cetăţenilor români şi ungari indiferent de etnie, precum şi spiritului Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996) şi Declaraţiei de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa secolului XXI (adoptată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002)”, a precizat MAE.
În urmă cu două luni, premierul ungar Viktor Orban, prezent în România, a lansat o serie de afirmații revizioniste la Școala de Vară a maghiarilor de la Tușnad.
”MAE român mi-a zis să nu vorbesc despre unități administrativ-teritoriale inexistente în România, dar noi n-am zis că Ardealul și Ținutul Secuiesc sunt unități teritoriale românești”, a declarat Viktor Orban.
Ziarul maghiar de opoziție Nepszava a publicat o critică dură la adresa premierului Viktor Orban după ce acesta a exprimat opinii revizioniste.
Și în noiembrie 2022, șeful guvernului de la Budapesta s-a pozat cu un fular ce avea imprimată harta Ungariei Mari, un gest văzut drept revizionist în Austria, România, Ucraina, Slovacia și Croația, arată o analiză a ziarul austriac Der Standard.
UDMR nu va vota moțiunea de cenzură
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri, 22 septembrie, la RFI, că formațiunea maghiară nu va semna moţiunea de cenzură dacă Guvernul va ţine cont de propunerile lor și a criticat pachetul de măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu se pregătește să-și asume răspunderea în Parlament, numindu-l „improvizații rapide”.
„Noi nu am discutat în acest moment de partea și mai importantă din perspectiva noastră, autoritățile locale și centrale și în primul rând autoritățile locale, cum sunt lovite de această asumare, de acest proiect de lege. Acolo noi am propus să solicităm Guvernului schimbări importante față de proiectul inițial, cum am propus și la fiscalitate, de exemplu, taxa pe proprietățile de mare valoare, de lux, cum spun ei, să se întoarcă la autoritățile locale, nu la bugetul național, pentru că taxa pe proprietate este de fapt un venit important la autoritățile locale. Deci încă suntem în discuții.
Eu vreau să văd textul final, textul se va adopta săptămâna viitoare de Guvern, care va veni în Parlament și dacă eu pot să rezolv prin negocieri anumite lucruri importante legate de principiile autonomiei locale, de subsidiaritate, de a nu interveni în atribuțiile primarilor, autorităților locale și mai putem ajunge la niște modificări legate și de partea de fiscalitate, atunci sigur, nu vom semna moțiunea de cenzură (…) Și pentru noi important este: facem un joc de imagine sau rezolvăm ceva pentru comunitățile locale și pentru mediul de afaceri? Pentru noi, pe primul loc este de a rezolva problemele arzătoare din acest proiect și nu un joc de imagine. Eu înțeleg necesitatea moțiunii de cenzură, dar la fel de bine înțeleg și solicitarea autorităților locale, solicitarea comunităților locale, solicitarea mediului de afaceri”, a spus Kelemen.
El a precizat că în acest moment nu are, matematic, susținerea necesară de a da jos Guvernul.
„Cum bine știți, PSD-PNL înseamnă 60% în acest moment în Parlamentul României. Toată Opoziția, inclusiv cu cei care sunt într-un alt film decât noi nu avem decât 40% (…). Eu când semnez o moțiune de cenzură, intenția mea este nu să fac neapărat un balet politic și o imagine cât de bine vorbesc la microfon, ci să dau jos Guvernul. În acest moment, sigur, nu suntem în situația în care am putea da jos Guvernul, dar asta nu înseamnă că dacă nu rezolvăm ceea ce propunem, nu semnăm moțiunea de cenzură. Eu nu sunt un om care, vrei-nu vrei, face doar un joc pentru imaginea politică”, a spus Kelemen, la RFI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
