Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri la Palatul Cotroceni, că ţara noastră este profund angajată în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene, pentru intervalul 2024-2029. Şeful statului a mai spus că România poate contribui semnificativ la acest proces.
„Ne-am reunit astăzi la Bucureşti, în cadrul exerciţiului de pregătire a priorităţilor Uniunii Europene pentru următorul ciclu instituţional, aşa-numita Agendă Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, în coordonarea Preşedintelui Consiliului European, domnul Charles Michel. Îi vom găzdui împreună pe prim-miniştrii din Belgia, Ungaria şi Croaţia în contextul unui proces mai amplu de consultări cu liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Concluziile acestor consultări, inclusiv concluziile dezbaterilor de astăzi, se vor reflecta în documentul strategic care urmează, pe urmă, să fie adoptat de Consiliul European, probabil la finalul lunii iunie. După cum poate vă amintiţi, acum cinci ani, cu prilejul Summitului informal de la Sibiu, am pus bazele actualei Agende Strategice a Uniunii, în care am convenit atunci să lucrăm împreună, la nivel european, pentru protejarea cetăţenilor şi a libertăţilor, dezvoltarea unei baze economice solide, construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei şi pentru promovarea intereselor şi a valorilor europene la nivel global”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu preşedintele Consiliului European Charles Michel, miercuri la Palatul Cotroceni.
El a mai este necesar, în premieră, să existe un exerciţiu de reflecţie comună pe fondul războiului din Ucraina, însă aceasta nu este singura provocare. Iohannis a amintit şi despre ultimele crize, cum ar fi pandemia de COVID-19, criza energetică, dezastrele naturale determinate de schimbările climatice, migraţia ilegală sau ameninţările hibride.
„Astăzi însă avem o schimbare esenţială raportat la situaţia de acum cinci ani, ne aflăm într-un context regional şi internaţional afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de consecinţele multiple ale acestui război de agresiune. Suntem nevoiţi, prin urmare, în premieră, să realizăm acest exerciţiu de reflecţie comună pe fondul unui război desfăşurat în imediata noastră vecinătate, la graniţele Uniunii Europene. Însă nu este singura provocare la care va trebui să ne gândim şi căreia să îi răspundem în perspectiva viitorului ciclu instituţional, în care vom intra după alegerile europene din iunie. Nu trebuie să uităm de dificultăţile şi crizele din ultimii ani legate de pandemia de COVID-19, de evoluţiile economice şi sociale, de criza energetică, de dezastrele naturale determinate de schimbările climatice, de migraţia ilegală sau de ameninţările hibride. Sunt doar câteva exemple care ilustrează nevoia de acţiune pe multiple paliere şi nevoia de coordonare. Ca atare, în spiritul imprimat acestui exerciţiu de reflecţie încă de la Sibiu, trebuie să rămânem angajaţi să depunem împreună toate eforturile pentru a ne proteja valorile, spiritul european şi democraţia, câştigată cu greu în unele state membre, totul pentru a deveni mai puternici în următorii cinci ani”, a mai explicat Klaus Iohannis.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
