UPDATE Agenda strategică a UE, stabilită la Bucureşti. Iohannis spune că nu se retrage din cursa pentru șefia NATO

Sursă foto: Presidency.ro

UPDATE

Şeful statului Klaus Iohannis a declarat, că nu intenţionează să îşi retragă candidatura pentru funcţie de secretar general al NATO şi nici să negocieze o altă funcţie la nivel european.

Președintele a mai precizat că a văzut că alţi oficiali străini au anunţat susţinerea pentru premierul olandez Mark Rutte, pentru această poziţie, însă consideră în continuare că şansele sale sunt rezonabile.

„Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO. Şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare consider că şansele mele sunt rezonabile”, a declarat Klaus

Iohannis, întrebat despre faptul că mai mulţi lideri străini au spus că îl susţine pe Mark Rutte şi dacă, în acest context ia în calcul să îşi retragă candidatura pentru şefia NATO sau dacă va negocia o altă funcţie la nivel european, miercuri într-o conferinţă de presă la Cotroceni susţinută împreună cu Charles Michel.

UPDATE 

România este profund în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029 și poate contribui semnificativ la acest proces, a spus președintele Klaus Iohannis.

Declarația a fost făcută înainte de reuniunea de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a UE, găzduită de Iohannis şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. „Ne aflăm într-un context regional și internațional afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de consecințele multiple ale acestui război de agresiune. Suntem nevoiți prin urmare, în premieră, să realizăm acest exercițiu de reflecție comună pe fondul unui război desfășurat în imediata noastră vecinătate, la granițele UE”, a spus Iohannis.

„Nu este singura provocare la care trebuie să ne gândim și la care trebuie să răspundem, în perspectiva viitorului ciclu instituțional în care vom intra după alegerile europene din iunie. Nu trebuie să uităm de dificultățile și crizele din ultimii ani, legate de pandemia de Covid-19, de evoluțiile economice și sociale, de criza energetică, de dezastrele naturale determinate de schimbările climatice, de migrația ilegală sau de amenințările hibride. Sunt doar câteva exemple care ilustrează nevoia de acțiune pe multiple paliere și nevoia de coordonare”, a continuat el.

„Trebuie să rămânem angajați să depunem împreună toate eforturile pentru a ne proteja valorile, spiritul european și democrația câștigată cu greu în unele state membre, totul pentru a deveni mai puternici în următorii 5 ani”, a spus șeful statului.

El a subliniat că, din perspectiva României, în următorii ani, la nivelul Uniunii Europene este necesară concentrarea pe „consolidarea construcţiei europene”, referindu-se în special la securitate şi apărare.

„Este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”, a spus şeful statului. Preşedintele a precizat că, în ceea ce priveşte conectivitatea, România îşi doreşte o Europă bine ancorată în lanţurile de aprovizionare la nivel global, iar un rol strategic în acest sens îl are Marea Neagră.

„În acelaşi timp, este important să vedem conectivitatea şi ca vector de aprofundare a integrării în interiorul Uniunii”, a adăugat şeful statului. Referitor la Piaţa Unică, el a punctat, potrivit Agerpres, că aceasta rămâne un pilon fundamental al proiectului european şi cel mai bun instrument pentru a consolida creşterea şi rezilienţa, inclusiv pentru a face faţă şocurilor externe.

„Voi pleda pentru stimularea competitivităţii, menţinerea coeziunii în cadrul Pieţei Interne şi condiţii echitabile de concurenţă în Uniune şi în raport cu partenerii externi”, a mai spus Iohannis.

Preşedintele a arătat că discuţiile cu privire la Agenda strategică a UE vor scoate în evidenţă unitatea şi angajamentul comun al statelor membre de a găsi soluţii la problemele prioritare pentru cetăţenii şi de a întări Uniunea într-un moment-cheie al existenţei sale.

„Ne aşteaptă provocări majore, dar avem şi lecţiile învăţate ale ultimilor cinci ani extrem de dificili, în care Uniunea a dovedit că este rezilientă, adaptabilă şi capabilă să-şi protejeze cetăţenii”, a completat şeful statului.

Vom porni discuția pe liniile trasate împreună prin declarația de la Granada, din octombrie 2023, care a marcat debutul procesului de definire a orientărilor și priorităților noastre strategice pentru 2024-2029 și a identificat printre temele prioritare securitatea și apărarea, extinderea, implicarea Uniunii Europene la nivel mondial, reziliența și competitivitatea, energia și migrația.

UPDATE 

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a felicitat, miercuri, pe Klaus Iohannis pentru aderarea parţială a României la spaţiul de liberă circulaţie europeană.

„Vă felicit pentru paşii importanţi făcuţi privind aderarea la Spaţiul Schengen”, a spus Charles Michel, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu şeful statului român.

La 31 martie, România şi Bulgaria au intrat în spaţiul Schengen aerian şi maritim.

„Sunt convins că veţi paşi suplimentari în acest sens”, a afirmat preşedintele Consiliului European.

Știrea inițială

Preşedintele Klaus Iohannis va găzdui miercuri, la Palatul Cotroceni, împreună cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Potrivit unui comunicat, la reuniune vor mai participa premierii Belgiei, Ungariei şi Croaţiei.

„Consultările organizate la Bucureşti se înscriu în cadrul unui proces mai amplu de definire a priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024 – 2029, demarat cu prilejul reuniunii informale a Consiliului European de la Granada, din 6 octombrie 2023, când dezbaterile liderilor din statele membre UE au relevat interesul pentru plasarea, în prim-planul agendei europene, a aspectelor privind securitatea şi apărarea, implicarea la nivel mondial şi extinderea Uniunii, respectiv consolidarea rezilienţei şi a competitivităţii Uniunii. Pe baza coordonatelor stabilite la Granada, discuţiile din cadrul reuniunii de la Palatul Cotroceni vor reprezenta o oportunitate de aprofundare a acestor elemente şi de analiză a liniilor de acţiune la nivelul Uniunii Europene în sensul realizării obiectivelor comune de consolidare a profilului UE la nivel internaţional, de asigurare a prosperităţii şi de promovare şi protejare a democraţiei şi valorilor europene”, precizează Administraţia Prezidenţială.

Discuţiile de pregătire a Agendei strategice pentru următorul ciclu instituţional vor continua la nivelul liderilor UE, cu obiectivul de a fi adoptată de către Consiliul European la reuniunea programată la finalul lunii iunie a acestui an.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL