Skip to content
Politică

Klaus Iohannis şi Ministrul Justiției nuanțează prevederile ordonanței interceptărilor

Vineri seară, Ministrul Justitiei Raluca Pruna a prezentat în cadrul unei conferinte de presă de la Palatul Victoria, după încheierea ședinței extraordinare a Guvernului. Cu puțin timp în urmă, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență propus de Guvern privind măsurile pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesele penale.

Purtătorul de cuvant al guvernului, Dan Suciu a anunțat la începutul conferinței de presă: „Avem un proiect de OUG cel legat de mandatele de supraveghere, un proiect de hotarare suplimentar la aceasta ordonanta si apoi voi da cateva detalii legat de proiectul de hotarare legat de modificarea si completarea unor norme metodologiece legate de Codul Fiscal. ”

Potrivit Ordonanței de Urgență, procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura Serviciului Român de Informații, anunţă Guvernul.

Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare. Actul normativ adoptat astăzi dispune o soluție de urgență pentru asigurarea continuității anchetelor, inclusiv în cauzele care implică cooperarea judiciară internațională. Guvernul consideră că este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice.

Astfel, prin modificarea Codului de procedură penală, pentru punerea în executare a supravegherii tehnice procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea și confidențialittatea datelor şi informaţiilor colectate, informează romaniatv.net

Redăm mai jos cele mai importante declarații ale ministrului Justitiei Raluca Prună legate de OUG privitoare la măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal:

In 16 februarie, CCR a declarat neconstitutional articolul 142 alineatul 1. CCR a considerat ca sintagma este neclara si ca ar extinde intr-un mod necuvenit cercetarea penala la alte categorii deca procurorul politistul judiciar si alti lucratori specializati. Guvernul va pune in acord dispozitia din codul de procedura penala. Primul principiu este ca avem o singura infrastructura care face posibila punerea in executare a mandatelor de interceptare care apartine doar SRI. Ceea ce am dorit sa facem prin OUG este sa venim de indata cu o solutie care sa faca imposibila sincopa in actul de urm penala pe care il fac procurorii. Prin adoptarea OUG nu anticipam niciun fel de solutii. Societatea romaneasca trebuie sa faca o dezbatere cu privire la ce fel de cadru, ce arhitestura doreste sa foloseasca. Doreste sa dubleze sau sa creeze o alta infrastructura.

Am modificat prin OUG, OUG este un act cu putere de lege si am modificat  4 acte normative:

Codul de procedura penala art. 142 alineatul 1 in sensul se a-l aduce in acord cu cerintele deciziei curtii. Am modificat alin.2 al acestui articol pentru a verifica cum anume se realizeaza activtatile de punere in executare a mandatului de ascultare. Toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice de natura sa asigure confidentialitatea datelor si informatiilor colectate.

Am modificat actualul alineat 2 de la art.142. Nu in ultimul rand plecand de la infractiunile prevazute din titlul 10 din Codul Penal pe care le numim in sens generic siguranta nationala, am plecat de la considerentul ca nu putem pune in pericol punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica. SRI este abilitat prin lege pe aceste mandate, am dat o noua definitie, am clarificat ce inseamna organe de cercetate penala speciala.

Al doilea act pe care il modificam este legea 304 privind organizarea judiciara. Am instituit un control judecatoresc asupra modului in care se pune in aplicare in cadurl Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor. Acest control judecatoresc sa va realiza de catre presed ICCJ. A 2 a modificare a legii 304/2004 prevede ca in cadrul Ministerului Public sa fie autorizat sa detina sa foloseasca asemenea infrastructura. Prin aceasta modificare deschidem cadrul dezbaterii ca in cazul in care se va decide sa avem o structura in cadrul parchetelor, acest lucru va fi consfiintit prin lege.

In cadrul Ministerului Public sa avem prin detasare ofiteri sau agenti de politie judiciara prin directa conducere a procurorilor crand o simetrie cu ceea ce are DNA, singura structura de parchet care are la acest moment politie judiciara.

Al treilea act normativ modificat este legea DIICOT. Creăm posibilitatea să funcţioneze prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară.

Am modificat legea SRI, 14/92, art. 8, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor e desemnat cu scopul de a obţine informaţii în domeniul securităţii. Am completat că la cererea organelor de urmărire penală, centrul asigura acces „nemijlocit şi distinct”. Intervenţia umană trebuie să fie exclusiv de organele de urmărire penală.

Am mai modificat încă un articol, prin excepţie de la regulă organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut de art. 55 CPP. Am asigurat continuitatea mandatelor de siguranţă naţională.

Am conlucrat cu toate parchetele, cu SRI şi ICCJ. Mulţumesc tuturor şi Ministerului de Interne care a înţeles că urgenţă e atât de mare încât nu aveam altă soluţie decât prin detaşarea unor poliţişti care să aibă exclusiv competenţe de poliţie judiciară.

Pentru a fi efectivi, s-a adoptat o HG care stabileşte nr. de poliţişti în cadrul MP şi DNA, câte 40 de posturi pentru fiecare. Posturile pentru DIICOT, tot 40, au fost introduse prin OUG. E o chestiune de tehnică legislativă, a declarat vineri seară la Guvern, ministrul Raluca Prună.

Președintele României a vorbit, de asemenea, la finalul ședinței CSAT pe tema interceptărilor:

Sunt două aspecte importante:

Primul ţine de respectarea deciziei CCR şi de nevoia de a pune în acord legislaţia cu decizia, asta e clar.

Al doilea ţine de nevoia de a asigura neîntrerupt cadrul legislativ pentru ca justiţia să îşi facă datoria, fie în cazuri de corupţie, fie de securitate naţională.

Ca preşedinte m-am angajat să fiu garantul funcţionării statului de drept în România.

Guvernul a propus un proiect de OUG – este destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie pentru activitatea organelor judiciare, ulterior, forul legislativ poate avea în vedere soluţiile.

Sunt opinii conform cărora activitatea parchetelor ar fi afectată din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală şi al administrării unui probatoriu complet.

OUG vine să răspundă aceste preocupări.

CSAT a avizat favorabil acest proiect şi adoptarea lui de Guvern va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară„, a declarat Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *