Skip to content
Politică

Klaus Iohannis și tupeul bavarez

Klaus Iohannis distruge mitul neamțului onest, cinstit și moral cu fiecare zi în care ia „atitudine” față de nedreptățile pe care i le șoptesc în ureche strategii săi politici. Prin fiecare luare de poziție, Iohannis se afundă tot mai mult în niște situații de-a  dreptul ridicole.

Cel care se vrea președinte al României din partea partidului de suflet al lui Traian Băsescu, PDL, și ce a mai rămas din fostul PNL, se scaldă într-o crasă ipocrizie. Iohannis își arogă în aceste zile postura de lup moralizator, însă realitatea faptelor îl pune într-o situație penibilă.

La „protestul cinematografic” de la Palatul Victoria, la care nici măcar nu a asistat pe întreaga sa desfășurare, Klaus Iohannis a atras atenția că, atunci când vine vorba de OUG propusă de Liviu Dragnea prin care se oferă aleșilor locali posibilitatea de a migra de la un partid la altul, „trebuie să vedem și alegătorul”. Într-un puseu de moralitate, Iohannis ne explică faptul că cetățeanul „a ales un primar pe criteriu politic nu pe criteriu de frizură. Ordonanța este îndreptată împotriva alegătorului și este o bătaie de joc”.

Însă, același Klaus Iohannis, care astăzi oferă aceste povețe, a fost la rândul său ales pe listele FDGR de către cetățenii Sibiului, deci pe criteriu politic, nu pe „frizură”. Acest lucru nu a mai contat pentru Iohannis atunci când a dat cu șutul la votul sibienilor pentru a prelua o funcție de conducere în PNL și pentru a-și începe drumul către obiectivul său suprem, candidatura la prezidențiale.

În 2013, când s-a produs marea trecere a lui Iohannis la PNL, conștiința nu a mai lucrat pentru liderul PNL. Motivul invocat de către Iohannis și cei din jur a fost acela că totul a fost legal pentru că FDGR nu este un partid politic. În regulă, dar din punct de vedere moral și politic? Oare nu înseamnă același lucru pe care astăzi Iohannis îl condamnă?

Prin abordările pe care le-a avut în ultima perioadă, Klaus Iohannis vrea să ne demonstreze că poate aborda fără probleme o atitudine duplicitară, ipocrită, atunci când vine vorba de interesul personal și când i se oferă prilejul de a le da în cap contracandidaților săi. Așadar, tupeul la Iohannis este mai mare decât ne puteam imagina în anii precedenți când poza într-un ales local tăcut, care nu părea interesat să facă jocurile politice ale vreunei părți ale spectrului politic românesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *