Skip to content
Societate

Kovesi: Au fost presiuni externe instituţiei, dar de fiecare dată le-am făcut faţă

Inquam Photos / Octav Ganea

Laura Codruţa Kovesi a declarat, marţi, la audierea din Comisia LIBE, că în fiecare an DNA a trimis în judecată o mie de persoane, între care 60 sunt înalţi demnitari. Referitor la presiunile politice, Kovesi le-a spus europarlamentarilor că au existat presiuni din afara instituţiei, dar nu a fost sunată niciodată în legătură cu un dosar pentru că, atât ca procuror general, cât şi ca procuror-şef al DNA a spus: ”Când un politician mă va suna să intervin într-un dosar, am să fac public acest lucru”.

Europarlamentarul Monica Macovei i-a adresat, marţi, mai multe întrebări Laurei Codruţa Kovesi, atât în caitate de membru al Comisiei LIBE, cât şi în calitate de membru al Comisiei CONT.

Prima întrebare a vizat dosarul penal deschis de Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiie şi care are legătură cu aducerea în România a omului de afaceri Nicolae Popa.

În ceea ce priveşte dosarul penal, trebuie să vă spun că sunt nevinovată, este vorba despre nişte acuzaţii care vizează extrădarea unei persoane dintr-o altă ţară. Însă dacă va fi nevoie de astfel de detalii vă voi da”, a răspuns Kovesi.

Aceasta a vorbit mult despre presiunile politice şi persoanele anchetate de DNA.

Pot să vă spun că în fiecare an DNA a trimis în judecată în jur de 1.000 de inculpaţi dintre care au fost condamnate de către instanţele de judecată în fiecare an în jur de 900 de persoane. Printre aceştia, în cinci ani de activitate ca şef al DNA, au fost peste 60 de înalţi oficiali, mă refer la miniştri, foşti miniştri, deputaţi, senatori sau secretari de stat. În ceea ce priveşte presiunile politice, atât în calitate de procuror şef al DNA, cât şi în calitate de procuror general, am spus că atunci când un politician mă va suna să intervin într-un dosar sau îmi va cere explicaţii într-un dosar, am să fac public acest lucru. Cred că a fost o măsură preventivă din punctul meu de vedere extrem de bună pentru ca acest lucru nu s-a întâmplat. Au fost într-adevăr dosare în care au fost investigate persoane care au deţinut funcţii importante în statul român, au fost presiuni externe instituţiei, dar de fiecare dată le-am făcut faţă şi am o experienţă din această perspectivă”, amia spus Kovesi.

În plus, Kovesi a vorbit despre fraudele cu fonduri europene şi despe tipologiile de fraudă.

”În ceea ce priveşte frauda cu fonduri europene, este extrem de relevant să vă spun că în fiecare an DNA a investigat şi a pus pe rol peste 2.000 de dosare. Am realizat raportul OLAF din 2017 şi din anii anteriori şi am văzut că OLAF a deschis în jur de 200 de cazuri în fiecare an sau a închis în jur de 200 de cazuri în fiecare an. Poate nu este o comparaţie potrivită, dar vreau să vă arăt că investigând atât de multe dosare suntem familiarizaţi cu tipologiile de comitere a faptelor, în special folosirea fondurilor europene în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, utilizarea de documente false sau incomplete pentru obţinerea de astfel de fonduri sau fapte de corupţie în legătură cu obţinerea sau folosirea acestor fonduri europene”, a mai spus Kovesi care a detaliat tipologiile de fraude identificate.

În ceea ce vizează tipologiile de fraudă cele mai răspândite, sunt acele tipologii referitoare la folosirea fondurilor europene în alte scopuri decât cele pentru care au fost date,  folosirea unor documente false sau incomplete pentru a obţine fonduri europene, corupţia în legătură cu fondurile europene, aici au fost mai multe situaţii în România, au fost situaţii în care anumite firme specializate pe întocmirea documentaţiei pentru obţinerea de fonduri europene au solicitat bani pentru a întocmi aceste documentaţii. De asemenea, au fost şi situaţii în care funcţionari publici au solicitat mită în bani sau în alte foloase pentru a demara procedurile în vederea obţinerii de fonduri europene. O altă situaţie care se regăseşte este cea referitoare la achiziţiile publice în care sunt implicate fonduri europene, au fost situaţii în care anumite firme beneficiare ale unor fonduri europene şi-au înfiinţat mai multe firme, prin intermediar, şi au introdus condiţii restrictive pentru contractele de achiziţie publică în aşa fel încât tot aceeaşi firmă să folosească fondurile europene. În ceea ce priveşte activitatea OLAF, da, este adevărat că nu toate constatările OLAF vizează dosare penale sau infracţiuni, sunt şi situaţii în care OLAF poate constata că sunt anumite iregularităţi. În acest caz, potrivit Regulamentului, EPPO  va trebui să sesizeze OLAF şi să ţină legătura cu autorităţile naţionale competente”, a mai spus Kovesi.

Votul în Comisia CONT s-a încheiat, marţi seară, Laura Codruţa Kovesi câştgând cu 12 voturi, urmată de candidatul din Franţa cu 11 voturi şi cel din Gemrania cu un vot, informează News.ro.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *