Skip to content
Internațional

Kovesi, procuror european: disperare, campanie de promovare și Macron. Socotelile din Parlament

Inquam Photos / Octav Ganea

Laura Codruța Kovesi este în plină campanie pentru Parchetul European, iar acest lucru se vede peste tot în Europa și politicienii români din Parlamentul European o transformă într-o victorie personală și totodată o victorie a României, deși țara noastră n-are nimic de câștigat. Totuși, înfrângerea pentru fosta șefă DNA poate veni chiar din Parlamentul European, unde există o majoritate fragilă.

Laura Codruța Kovesi, în drumul spre Parchetul European, a început o campania de promovare în mass-media românească și străină. Zeci de articole despre ea (niciunul despre greșelile ei la DNA sau cum sprijinea procurorii corupți de la Ploiești), interviuri peste interviuri încât ne-am adus aminte de vremurile în care la DNA se făceau mai multe conferințe de presă decât dosare penale și Kovesi ieșea la declarații ca un rock star în lumina reflectoarelor. Același circ îl va duce și în Uniunea Europeană pentru a-și face imagine.

În această campanie de promovare, Kovesi a inventat monștri și forțe străine care n-o lasă să ajungă procuror european. PSD a făcut greșeala să-i deschidă dosar penal în cel mai prost moment posibil și i-a dat motive să se victimizeze.

Laura Kovesi este respinsă de Consiliul European și până acum această decizie a fost una decisivă, adică membrii Consiliului nici măcar nu au stat la negocieri. Motivul este simplu – știau că în curând va fi un nou Parlament European.

Kovesi nu are voturi în Parlamentul European

Și noul Parlament European poate n-o va susține pe Kovesi. S-a văzut marți că Ursula von der Leyen a avut probleme să strângă voturile necesare în Parlament pentru a primi mandatul de președinte al Comisiei Europene.

Voturile partidului italian Movimento 5 Stelle au făcut diferența și au ajutat-o pe von der Leyen să ajungă la conducere Comisiei Europene, cu o majoritate fragilă, pentru că PPE+SD+Renew n-au fost în stare să asigure numărul necesar (probabil pentru că pe Cioloș nu-l ia nimeni în seamă).

La Ursula von der Leyen, noul președinte al Comisiei Europene, din 733 de parlamentri prezenți, doar 383 au votat pentru ea, iar 327 împotriva ei. Ursula von der Leyen va avea de acum probleme în Parlamentul European, unde socotelile se pot schimba în următorii cinci ani, mai ales că nici Macron și nici Merkel nu sunt siguri că pot continua la acest nivel, iar euroscepticismul este în creștere.

Dintre aceste trei partide, doar PPE o susține pe Laura Kovesi pentru Parchetul European. S-a văzut că și în situația în care ar avea sprijunul celor trei partide, tot ar fi șanse mici să treacă de majoritate. Ursula Von der Leyen a depășit doar cu 9 voturi pragul de 374.

Macron nu schimbă singur decizia Consiliului

Există percepția că doar Macron s-a opus numirii lui Kovesi la Parchetul European, însă în Consiliul European candidatul francez, Francois Bohnert, a avut de două ori mai multe voturi decât Kovesi. Avem deja 6 state care nu recunosc Parchetul European – Ungaria, Polonia, Suedia, Danemarca, Marea Britanie și Irlanda. România nu o va susține pe Kovesi, apoi esențială va fi decizia statelor din grupul Social-Democraților europeni.

Franța e doar un singur stat și să nu-l sprijine pe Bohnert va însemna o nouă bătălie pentru Macron cu Le Pen. Acest gest ar putea fi văzut de francezi ca o trădare a intereselor țării. De asemenea, o astfel de schimbare din partea Franței ar afecta imaginea țării pe plan extern, care schimbă tabăra după cum bate vântul și care e capabilă să-și trădeze propriul candidat pentru un personaj suspect din Est.

Declarația lui Cioloș, care anunța că guvernul francez o va susține pe Kovesi, pune Franța în umbră. Până în acest moment, francezii n-au făcut nicio declarație, ba chiar au anunțat că Bohnert își va continua campania. Poate Dacian Cioloș a devenit purtătorul de cuvânt al Guvernului francez.

Cel mai mare susținător al fostei șefe DNA pentru Parchetul European rămâne Germania. Și acesta poate fi chiar un motiv pentru care alte țări se vor opune Laurei Codruța Kovesi. Germania ar avea și Comisia Europeană, și Parchetul European – ambele instituții cu putere de control și sancționare în Uniunea Europeană.

Ținând cont de numeroasele scandaluri în care a fost implicată Kovesi, de legăturile cu serviciile secrete, de protocoalele secrete, de ancheta de la Secția Specială votul din Parlamentul European are șanse să fie o răsunătoare înfrângere pentru fosta șefă DNA. Cei care ar putea să-i dea lovitura de grație lui Kovesi ar fi socialiștii europeni, care s-au văzut umiliți în cursa pentru Comisia Europeană. Sprijinul Parlamentului European nu pare atât de mare pe cât își imaginează Kovesi.

Noua configurație a Uniunii Europene presupune și reluarea procedurii pentru selecția conducerii Parchetului European. Chiar și Frans Timmermans avea sprijinul Germaniei și Franței, dar acest lucru n-a fost suficient pentru a ajunge președintele Comisiei Europene. Din fericire pentru democrație, mai sunt și alte state a căror decizie este importantă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *