Pentru prima dată de la invazia Rusiei, Ucraina desfășoară trupe pentru a penetra teritoriul Rusiei. Avansul lor în districtul Kursk ar putea fi semnul unor noi strategii și riscuri, cred experții vestici.
Probabil că Ucraina a întreprins un „prim pas” către o schimbare de strategie în apărarea sa împotriva invaziei ruse, afirmă Jen Spindel, profesoară la Universitatea din New Hampshire, într-un interviu acordat DW.
Comentând evoluțiile din ultimele zile din oblastul Kursk din vestul Rusiei, experta în politică externă și de securitate amintește că „Ucraina nu poate continua să ducă acest război așa cum a făcut-o în ultimii doi ani. Pur și simplu nu are suficient personal și arme pentru a face acest lucru”.
Spindel și colegii de la publicația americană Foreign Affairs pledaseră încă din luna mai pentru o atare regândire de strategie, în sensul asumării ”unui război al epuizării în locul unui război de la egal la egal”.
Strategia de război ucraineană, scriau ei, trebuie să devină mai „asimetrică”. Aceasta presupune evitarea confruntării în câmp deschis cu armata rusă – superioară din multe puncte de vedere – și concentrarea pe tactici mai bine adaptate la efectivele și armamentul armatei ucrainene. Or, exact acest lucru pare să se întâmple în Kursk. „Ucraina arată că teritoriul rusesc nu mai este de neatins și că Ucraina îl atacă pentru a distrage atenția forțelor ruse de la bombardarea și devastarea Ucrainei”, spune Spindel.
De ce a intrat Ucraina în Kursk?
Kievul continuă să păstreze tăcerea la mai bine de o săptămână de la debutul ofensivei sale, în condițiile în care președintele Volodimir Zelenski a vorbit până acum doar despre „relocare prealabilă a războiului pe teritoriul agresorului”. Un militar ucrainean de rang înalt a declarat la finele săptămânii trecute pentru agenția de presă AFP că „mii” de soldați ucraineni au fost implicați în operațiune, scopul fiind de a „suprasolicita” forțele ruse și de a contribui la „destabilizarea situației”.
Luni, Olexandr Sirskîi, comandantul suprem al armatei ucrainene, a comentat pentru prima dată „operațiunea ofensivă din regiunea Kursk”, generalul precizând că Ucraina controlează aproximativ 1.000 de kilometri pătrați de teritoriu rusesc.
Luptele din Kursk au fost comentate și de președintele rus Vladimir Putin, potrivit căruia „inamicul încearcă să își îmbunătățească viitoarea poziție de negociere”. Liderul de la Kremlin avertizează însă că acest lucru nu va reuși, obiectivul principal al Rusiei în acest moment fiind să respingă forțele ucrainene.
Potrivit dw.com, surse rusești au relatat că forțele ucrainene care au mărșăluit în regiunea Kursk pe 6 august au avansat rapid cel puțin zece kilometri. Între timp, unele surse media transmit că armata ucraineană ar fi avansat aproximativ 30 de kilometri pe teritoriul rus și ar fi ocupat câteva sate mici. Linia frontului este prin urmare foarte dinamică.
Ministerul Apărării de la Moscova susține că înaintarea ucrainenilor a fost oprită și că au loc lupte în două subdistricte de la frontieră. Moscova s-a arătat îngrijorată în special de centrala nucleară de la Kursk, deși, potrivit informațiilor rusești, luptele se află încă la cel puțin 30 de kilometri distanță de centrala nucleară.
Aceasta este prima ofensivă majoră a trupelor oficiale ucrainene pe teritoriul Rusiei după ce, în 2023, regiunea Belgorod fusese vizată de operațiuni de mai mică amploare ale unităților ruse de opoziție care luptă de partea Ucrainei.
Expert: „O treabă bună moral, dar nesemnificativă pentru război”
Incursiunea ucraineană este „rezultatul unei planificări atente” a responsabililor de la Kiev și al unui „eșec total al activității de recunoaștere ruse”, a declarat pentru DW colonelul Markus Reisner, istoric militar austriac. El constată „o victorie indiscutabilă a Kievului în spațiul informațional”, de vreme ce în clipa de față toți ochii se îndreaptă spre Kursk, nu spre Donbas, unde armata rusă avansează încet spre orașe precum Ceasov Iar și Pokrovsk. Dacă va reuși să păstreze teritoriile din Kursk pentru mai mult timp, Ucraina ar putea forța Rusia să se regrupeze, ceea ce ar reduce presiunea în Donbas, spune Reisner.
Gustav Gressel, expert în cadrul grupului de reflecție European Council on Foreign Relations (ECFR), cu sediul la Berlin, propune o viziune mai sceptică asupra situației din Kursk: „Ofensiva ucraineană este bună pentru moral, dar nesemnificativă pentru război”, a declarat Gressel într-o analiză pentru DW realizată chiar în primele zile ale avansului ucrainean.
„Nu există niciun semn că Rusia detașează forțe din est pentru a opri avansul ucrainean”, a explicat analistul. Între timp apar relatări neconfirmate potrivit cărora Rusia ar fi mutat unele trupe din nord-estul Ucrainei la Kursk. Totuși, Gressel consideră că „Rusia este principalul beneficiar al unei extinderi a frontului pe teritoriul rusesc, deoarece suprasolicită și mai mult forțele armate ucrainene”.
Experții intervievați cred că Ucraina ar putea urmări și alte obiective prin înaintarea sa spre Kursk. De exemplu – așa cum suspectează și Putin – obținerea unei poziții mai bune de negociere cu Rusia ori pentru a ridica moralul trupelor ucrainene, care ”nu fac ‘decât’ să își apere pozițiile într-un război istovitor de uzură de un an și jumătate”, a declarat pentru DW Winfried Schneider-Deters, jurnalist și bun cunoscător al situației din Ucraina. Pentru ucraineni, importanța acestei ofensive nu poate fi supraestimată, mai ales pe teritoriul inamic, spune el.
Potrivit lui Schneider-Deters, „este posibil ca liderii ucraineni să dorească să demonstreze Rusiei, dar mai ales Vestului, că Ucraina nu a ajuns la capătul răbdării și că încă mai are posibilitatea de a câștiga războiul cu noi livrări de arme occidentale”.
Ce spun SUA și alți parteneri?
Inițiativa ucraineană în Kursk este un „punct de cotitură” și „de multă vreme așteptată”, spune Schneider-Deters. Anterior, Occidentul – condus de SUA – ar fi ținut probabil Ucraina pe loc din cauza îngrijorării că războiul se va extinde și mai mult, mai spune Schneider-Deters, care consideră „just” faptul că Ucraina a ignorat acum aceste sensibilități.
Washingtonul, Berlinul și alte guverne au interzis mult timp Ucrainei să folosească armele lor pentru a ataca teritoriul rus. Lumina verde a fost dată abia în mai 2024, după ofensiva rusă de lângă Harkov. Cu toate acestea, autorizația a rămas limitată la zona de frontieră directă. Rachete precum ATACMS din SUA pot fi lansate în continuare numai asupra teritoriului ucrainean ocupat.
Până în prezent, SUA au reacționat cu prudență la avansul ucrainean. Jen Spindel presupune că au existat multe convorbiri telefonice la nivel înalt între Kiev și Washington în încercarea de a detensiona situația.
Cât de mult vor avansa trupele ucrainene?
Jen Spindel nu crede că operațiunea de la Kursk vizează ajungerea până la Moscova – obiectiv care nu ar fi în interesul nimănui -, în condițiile în care, cu cât armata Ucrainei avansează mai mult, cu atât crește riscul ca trupele sale să fie izolate de alimentare. Pentru a-și atinge obiectivele, spune experta, Ucraina nu trebuie neapărat să pătrundă „foarte adânc” în interiorul Rusiei. „Este suficient să avanseze în regiuni care servesc drept zone de lansare și unde Rusia își păstrează armele”. Dacă Rusia nu dă un „răspuns masiv” în următoarele zile, Ucraina ar putea încerca să atace alte ținte din Rusia, spune Spindel. De asemenea, rămâne de văzut dacă Moscova va amâna un „atac iminent din nordul Ucrainei”.
În aceste condiții, Ucraina trebuie să mențină echilibrul și să țină seama de considerațiile partenerilor săi occidentali, spune Spindel. Până în prezent, Ucraina a avansat „suficient pentru o operațiune clară în Rusia”, dar „nu suficient pentru a declanșa îngrijorări cu privire la o operațiune mult mai amplă”. În general, Spindel nu se așteaptă la nicio schimbare majoră în război ca urmare a recentului avans ucrainean. Presupunerea ei este că vor exista și alte operațiuni similare în care Ucraina va miza pe elementul surpriză, în ”scopul de a dezechilibra Rusia”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
