Premierul Marcel Ciolacu a anunțat oficial inițierea unui proiect de lege pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României, un subiect dezbătut intens de-a lungul ultimelor decenii. Acest proiect ar putea redesena harta județelor și chiar redefini organizarea localităților, având în vedere nevoia de descentralizare și reducere a birocrației.
„Aș dori ca în această sesiune parlamentară să venim cu un proiect de lege pentru reorganizarea teritorială,” a declarat Ciolacu, confirmând sprijinul primit de la Consiliul Politic Național al PSD. Proiectul va fi elaborat de o comisie specială din PSD, formată din lideri politici și reprezentanți ai administrației locale, precum președintele Camerei Deputaților, lideri ai consiliilor județene și primari de orașe, municipii și comune. După finalizare, legea va fi negociată în coaliția guvernamentală și depusă spre aprobare în Parlament.
Ce presupune reorganizarea administrativ-teritorială?
Reorganizarea ar putea include reducerea numărului de județe și localități, o măsură care, conform experților, ar contribui la:
- Reducerea birocrației: Prin simplificarea structurii administrative, procesul decizional ar deveni mai rapid și mai eficient.
- Scăderea cheltuielilor publice: Localitățile foarte mici, care se confruntă adesea cu falimentul, ar putea fi comasate, eliminând astfel costurile inutile ale unor primării supradimensionate pentru nevoile lor.
- O mai bună alocare a resurselor: Prin comasarea unităților administrativ-teritoriale, bugetele ar putea fi distribuite mai eficient pentru dezvoltarea comunităților.
Un exemplu concret este Bucureștiul, pentru care au fost propuse măsuri de reorganizare în vederea eficientizării administrației și reducerii numărului de instituții.
Contextul și opozițiile
Aceasta nu este prima încercare de reorganizare administrativ-teritorială. De-a lungul timpului, diverse partide, inclusiv USR, au propus proiecte legislative similare. În 2024, USR a depus un pachet legislativ care propunea un stat mai mic și mai eficient, însă aceste inițiative nu au ajuns să fie votate în Parlament.
Principala opoziție vine din partea UDMR, care s-a opus constant grupării județelor din zona Ținutului Secuiesc (Mureș, Harghita, Covasna) în regiuni diferite, de teama pierderii identității culturale și a influenței comunității maghiare.
Un alt factor care subliniază necesitatea acestui proiect este situația financiară precară a multor localități mici din România. Statisticile arată că 9 din 10 localități sunt în pragul falimentului, ceea ce evidențiază urgența reformei administrative.
Beneficiile și provocările propunerii lui Marcel Ciolacu
Propunerea lui Marcel Ciolacu ar putea aduce beneficii economice semnificative. Descentralizarea ar permite regiunilor să aibă mai mult control asupra resurselor și să își gestioneze bugetele mai eficient. În același timp, reducerea numărului de instituții ar elibera bani publici pentru proiecte de dezvoltare, infrastructură și alte priorități naționale.
Cu toate acestea, implementarea reorganizării administrativ-teritoriale va întâmpina provocări politice și sociale, având în vedere opozițiile deja existente. Procesul va necesita un consens larg în Parlament și o campanie extinsă de informare a populației pentru a explica beneficiile și impactul reformei.
În concluzie, reorganizarea administrativ-teritorială a României, dacă va fi realizată corect, ar putea aduce schimbări semnificative în modul în care sunt gestionate resursele publice, însă succesul acestei inițiative depinde de cooperarea dintre partidele politice și sprijinul societății civile. Rămâne de văzut dacă proiectul de lege propus de Marcel Ciolacu va deveni realitate sau va rămâne o altă inițiativă blocată în dezbaterile politice, conform G4Media.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
