Skip to content
Politică

Lecție pentru Guvern: Cum a ajuns Bulgaria lider în regiune în timpul președinției Consiliului UE

La data de 1 ianuarie 2018 Bulgaria a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, iar îngrijorările au fost mult mai mari, deoarece țara de la sud de Dunăre era dominată de corupție și se confrunta cu o rată mare a criminalității.

Prioritățile pe care și le-a propus România pe durata președinției Consiliului Uniunii Europene sunt atât de slabe încât nici măcar nu pot fi considerate priorități. Nu sunt priorități clare, viabile, care să genereze un impact pentru țara noastră sau pentru Europa de Est, care să dezvolte un proiect cu țările partener. Prioritățile țării noastre sunt idei deja arhicunoscute, precum siguranța Europei, sau idei care nu au niciun sens, precum „promovarea intereselor comerciale” (ale cui? cu cine? unde?).

Din punct de vedere al priorităților, Bulgaria și-a asumat un rol pe durata mandatului său, iar parțial a reușit să și-l atingă. Bulgaria a dorit să fie o punte de legătură între țările din Balcanii de Vest și Uniunea Europeană, pentru a consolida pacea și securitatea la frontiera UE. Bulgarii au propus o serie de investiții în stabilirea unor legături cu țările non-UE din Balcani și chiar au reușit să reducă tarifele roaming pentru acestea și să le ofere acces la internet de mare viteză, prin investiții în politici digitale. Țările spre care a țintit Bulgaria au fost Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia și Bosnia.

Spre deosebire de România, Bulgaria dorește să fie un partener puternic în regiune și să-și consolideze relațiile bune cu aceste țări balcanice, dar au fost încurajați și de creșterea influenței Rusiei și Chiniei în regiunea Balcanilor. Astfel, Serbia și Muntenegru au început negocierile pentru aderarea la UE și cu ajutorul Bulgariei, când a preluat președinția Consiliului UE, au făcut pași importanți în acest sens. De asemenea, relațiile economice dintre Macedonia și UE s-a îmbunătățit semnificativ pe durata mandatului Bulgariei.

Guvernul de la Sofia a stabilit o colaborare cu Estonia și Austria în privința economiei digitale, vorbind inclusiv despre viitorul digital al Europei. Bulgaria a vorbit despre educarea digitală a copiilor, dar această prioritate a rămas doar la stadiul de proiect, vecinii noștri nu au posibilitatea să ajute spațiul UE în acest sens, atât timp cât țara lor nu beneficiază de un grad de digitalizare foarte ridicat.

Dincolo de aceste obiective colective, Bulgaria a negociat și a încercat să-și grăbească intrarea în spațiul Schengen, dar aici s-a izbit de refuzul Germaniei și Franței, care au spus clar că mai întâi să-și rezolve problemele de corupție și criminalitate. Din acest punct de vedere, România se va afla în aceeași situație, unde corupția rămâne una dintre marile problemele ale țării și a clasei politice, corupție care se răsfrânge în toate domeniile din societate. Totodată, Bulgaria a încercat să facă și mai mulți pași spre adoptarea monedei euro, dar nici acest obiectiv n-a fost atins, însă lucruriel au avansat foarte puțin.

Sunt lucruri pe care, cel mai probabil, le va încerca și România, deși Guvernul n-a vorbit deloc despre aceste subiecte. Referitor la Schengen, țara noastră are mai mulți adversari în UE, care s-au opus în trecut și se vor opune și în viitor, iar mass-media străină  ne va anula toate șansele. Orice discuție despre Schengen se va lovi de problema corupției, deși, conform indicelui de corupție, România stă mai bine la acest capitol decât Italia, Bulgaria sau Grecia.

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria era condusă de o coaliție formată dintr-un partid de centru-dreapta GERB și unul de extrema dreapta Patrioții Uniți. Deși nu s-a scris în presa internațională la vremea respectivă, Bulgaria avea și are un consens iliberal, cu încălcări grave ale statului de drept, și marcat de proteste masive.

Încă din luna ianuarie 2018, bulgarii au ieșit în stradă după ce Guvernul a anunțat că a aprobat un plan privind construcțiile într-un parc național. Bulgarii sperau că mesajul lor va ajunge până la Bruxelles și vor bloca proiectul inițiat de guvern. Vicepremierul Bulgariei nu s-a sfiit să îl numeasă pe europarlamentarul german Ska Keller „jihadistă verde” pentru că s-ar fi implicat în proteste și a cerut să fie declarată persona non grata în Bulgaria.

În luna aprilie, mii de bulgari au ieșit pe străzile din Sofia pentru a protesta împotriva reformei guvernului privind îngrijirea persoanelor cu dizabilități. Protestatarii acuzau o încălcare a drepturilor. Dar Bulgaria este obișnuită cu încălcarea drepturilor și libertăților, după ce în februarie 2018 televiziunea critică BiT a fost achiziționată de un nou proprietar și a fost închisă peste noapte, încălcând libertatea presei, după ce BIT a criticat de mai multe coaliția de guvernare. Într-un top al libertății presei, Bulgaria se află pe locul 111, într-o grupă cu Turcia, Rusia, Belarus. Este ultima din UE la acest capitol, în timp ce România se află pe locul 44, cu un punctaj apropiat de Marea Britanie sau SUA, peste Italia, Croația, Ungaria,  Grecia ș.a.

În cele șase luni,  Bulgaria s-a mai confruntat cu proteste ale șoferilor de camioane, transportatorii și șoferii de autobuze, producătorii de trandafiri și să amintim de marșul extremei dreapta în memoria unui general bulgar nazist. În România, protestele au căpătat o nuanță politică și ele au ajuns proteste anti-PSD, ceea ce nu va atrage atenția UE atât timp cât PSD este partenerul UE și stau la aceeași masă.

În ciuda tuturor acestor proteste, președinția Bulgariei a fost importantă pentru viitorul UE și a reprezentat multe dintre interesele Uniunii în regiune, reușind să le îmbine cu interesele naționale ale bulgarilor.

Momentan, situația din România este una mult mai liniștită. Însă faptul că țara noastră nu-și asumă un rol sau un proiect de dezvoltare, și nici nu vorbește despre viitorul Europei, anunță o președinție fără mari rezultate. România arată că nu dorește și nici nu e pregătită să-și asume vreun rol în UE, o atitudine care plutește între Guvern și Președinte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *