Skip to content
Opinii & Analize

Lecțiile alegerilor parlamentare din 2016 utile pentru 2020

Remus Ștefureac

Peste 4 zile vom alege nu doar componența viitorului Parlament, ci modul în care va fi condusă România în următorii 4 ani. De votul nostru vor depinde climatul de stabilitate sau instabilitate, sensul și calitatea politicilor sau serviciilor publice și, în general, direcția bună sau greșită a țării.

Am scris aici, poate prea mult, despre estimări sociologice. De aceea, simt nevoia sa vorbesc puțin despre lecțiile votului propriu-zis, despre experiența alegerilor parlamentare din 2016 și care sunt concluziile relevante pentru alegerile de duminică, 6 decembrie 2020.

La alegerile parlamentare din 2016 s-au prezentat la vot 39,49% dintre alegători, adică 7,21 milioane de alegători dintr-un total de 18,26 milioane de votanți înscriși pe liste. Dintre cei 7,21 milioane voturi, 346.000 au fost pe listele suplimentare, iar 55.000 au fost contabilizate cu urna mobilă. Spre comparație, la alegerile parlamentare din 2020 sunt înscriși pe listele permanente 18,19 milioane de alegători, adică doar cu vreo 70.000 mai mai puțini decât în urmă cu 4 ani.

În urma alegerilor din 2016, PSD a obținut 3,20 milioane de voturi (45%), PNL 1,41 milioane de voturi (20%), USR 0,62 milioane de voturi (9%), UDMR 0,43 milioane de voturi (6%), ALDE 0,39 milioane de voturi (5%), PMP 0,37 milioane de voturi (5%). PSD a obținut un procent record grație atât nemulțumirii de atunci a alegătorilor față de ofertele altor partide, cât și prezenței reduse, dublată de o structură socio-demografică a votanților favorabilă (simplist spus, favorabilă a însemnat o participare mult mai mare a vârstnicilor și mult mai mică a tinerilor).

Astfel, rata cea mai ridicată de prezență s-a înregistrat în rândul populației cu vârsta de 45-64 de ani (55%), urmată de votanții din categoria de vârstă de peste 64 de ani (50%). Rata cea mai scăzută de prezență s-a înregistrat în rândul tinerilor din categoria de vârstă 18-24 de ani (doar 30%), urmați de tineri din categoria 25-34 de ani (34% rată de prezență). Populația cu vârsta de 35-44 de ani a votat în proporție de 43%.

Raportat la prezența totală înregistrată la alegerile parlamentare din 2016 de 39,49%, 1% scor electoral în alegeri însemna aproximativ 72.000 de voturi. Acest indicator este extrem de important pentru toate partidele, atât pentru cele care se luptă cu praguri psihologice de 30%, 25% sau 20%, cât și pentru partide care se luptă cu pragul de 5% ce permite accederea în Parlament.

Mai toate estimările de prezență pentru alegerile de duminică indică o participare ceva mai scăzută, comparativ cu parlamentarele din 2016. În cazul în care estimăm o prezență minim acceptabilă pentru condițiile date (alegeri organizate în plină epidemie) de 35-37%, ar rezulta un număr de alegători care se vor prezenta la urne cuprins între 6,36 milioane și 6,73 milioane de alegători ceea ce înseamnă că 1% din voturile valabile la nivel național va fi atins cu un număr mediu de circa 65.000 de alegători. Dacă prezența va fi foarte redusă, adică undeva între 30% și 33%, atunci numărul de alegători care se vor prezenta la vot se va cifra între 5,45 milioane și 6 milioane de alegători, ceea ce înseamnă, în medie, aproximativ 57.000 de alegători pentru 1% din voturile valabile la nivel național.

Acestea fiind spuse, dincolo de rezultatul fiecărui partid, mizele principale ale alegerilor parlamentare rămân nivelul prezenței și structura socio-demografică a votului, în principal în ceea ce privește categoria vârstă. Dacă vom avea o prezență foarte mică, vor fi avantajate PNL și PSD, partide mari care au structuri de organizare și mobilizare ample. Dacă prezența va fi mică, dar tinerii vor veni la vot în procent mai mare pentru că au un nivel de anxietate mai redus față de coronavirus, atunci va fi avantajat și USR-PLUS. Dacă va fi o prezență relativ normală, bătălia se va duce pe mobilizarea bazinelor favorabile, iar datele preliminare arată că în comparație cu situația din 2016, nu se va mai înregistra un dezechilibru atât de mare între procentul de tineri și de vârstnici care se vor prezenta la vot.

Pentru ca cititorii PSNEWS să nu se plictisească în ziua votului, atașez mai jos un tabel cu prezența pe intervale orare de la alegerile parlamentare din 2016, pe care oricine îl poate completa cu datele care vor indica prezența pe intervale orare de la alegerile de duminică 6 decembrie. Aceste date vor putea fi consultate ușor și în timp real pe pagina de internet a Autorității Electorale Permanente – https://prezenta.roaep.ro/parlamentare06122020/romania-counties. Comparând datele, vom putea face în mod anticipat primele estimări cu privire la deznodământul alegerilor.

Acestea fiind spuse, nu pot decât să vă îndemn să mergeți să votați. Votul este sigur și sănătate curată pentru viața noastră din următorii 4 ani!

Remus Ioan Ștefureac este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro).

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *