Controversata lege ucraineană „12414”, care subordonează cele două agenții principale anti-corupție ale țării procurorului general, a captat și atenția Uniunii Europene, care avertizează guvernul de la Kiev că măsurile de acest fel îi periclitează aderarea la bloc. Legea, promulgată rapid de Zelenski, a scos oameni în stradă și a dus la critici intense din partea unui număr mare de organizații internaționale.
Conform The Economist, puțini parlamentari ucraineni își pot aduce aminte de o situație în care o lege atât de importantă a fost trecută atât de pe repede înainte prin parlament. Conform publicației, pare că această lege a fost redactată, votată și adoptată ca urmare a unei senzații de panică.
Legea a fost prezentată în cadrul unei sesiuni de urgență a comisiei parlamentare, pe 22 iulie, la ora 8 dimineața. Nici șeful comisiei, nici majoritatea membrilor nu erau prezenți. Până după-amiază, legea era deja votată și trimisă rapid spre promulgare la președintele Volodimir Zelenski.
Oamenii lui Zelenski nu reușiseră să obțină voturile suficiente pentru a trece legea confortabil – 263 au votat pentru, în timp ce doar 13 au avut curajul să voteze împotrivă. Acest vot pentru subminarea celor mai importante și eficiente reforme anti-corupție aruncă o umbră asupra viitorului țării.
Schimbări importante în statul ucrainean
Ucraina pare că se îndreaptă spre acest deznodământ de mai multe săptămâni, în ceea ce pare să fie o luptă tot mai acerbă pentru a reprima vocile critice.
La începutul lui iulie, guvernul a blocat numirea lui Oleksandr Țivinski, un detectiv recunoscut și apreciat, pe postul de director al Agenției pentru Securitate Economică. Ceea ce a urmat este o arestare care pare să fie motivată politic – a lui Vitali Șabunin, un cunoscut activist anti-corupție.
La mijlocul lui iulie, Zelenski și-a remaniat guvernul, numind în funcție cei mai fervenți loialiști ai săi. Inclusiv prim-ministrul a fost schimbat – Denis Șmihal a fost înlocuit de Iulia Sviridenko.
Apoi, pe 21 iulie, serviciul intern de securitate și departamentul procurorului general au declanșat zeci de raiduri care țintau ofițeri de la NABU și SAPO – cele două agenții pilon de investigație și punere sub acuzare în domeniul corupției.
Ele au fost create cu susținerea și la insistențele Occidentului și au fost evaluate de țările europene pentru a fi principalele organizații de luptă împotriva corupției după Revoluția Maidan din 2014. Angajații respectivi au fost acuzați la rândul lor de corupție și de legături ilegale cu Rusia invadatoare.
Aceste episoade tulburătoare s-ar fi putut pierde în cascada de haos ce definește politica internă ucraineană, însă investigațiile încă se află în desfășurare, iar fără informații clare despre dovezi și felul în care au acționat cei acuzați, e greu de spus dacă ei sunt vinovați sau nu.
Frână în lupta anti-corupție
Forma agresivă cu care unii activiști anti-corupție și-au desfășurat activitatea este și ea polarizantă, iar mulți dintre acești activiști au rămas fără susținători activi.
Totuși, decizia guvernului de la Kiev de a lansa un asalt frontal împotriva reformelor anti-corupție dă de înțeles că ceva dubios se petrece în Ucraina. Unele surse sugerează că acțiunea declanșatoare pentru această lege ar fi fost deschiderea de către NABU a unor anchete și investigații asupra unor oameni ai președinției.
Atacul împotriva infrastructurii anti-corupție i-a șocat și pe unii dintre cei aflați chiar în echipa lui Zelenski. Un oficial a sugerat că graba cu care a fost adoptată și dimensiunea legii aduce aminte de infamele legi anti-proteste din ianuarie 2014, când marioneta rușilor din Ucraina, Viktor Ianukovici a încercat să suprime revoluția Maidan. Acele legi au fost ultimele adopate de guvernul lui Ianukovici.
Un alt oficial a sugerat că administrația prezidențială ucraineană a decis să profite de un moment propice la nivel internațional – Donald Trump pare să fi trecut de partea Ucrainei după iritarea sa cu Vladimir Putin.
„Guvernul ucrainean și-a schimbat atenția acum spre inamicii interni”, spune sursa citată.
Însă pentru Iaroslav Jelezniak, însemnătatea momentului este mult mai simplă – „Astăzi, 263 de deputați voioși au legalizat corupția. Mesajul este simplu: puteți să plecați acasă cu ce doriți, atâta timp cât rămâneți loiali”.
Uniunea Europeană avertizează Ucraina
În noaptea de 22 iulie, cea în care Zelenski a promulgat legea 12414, Uniunea Europeană a pus presiune pe liderul ucrainean să oprească acest proiect.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a spus că legea va avea un impact negativ asupra negocierilor de aderare a Ucrainei.
„Agenții independente precum NABU sau SAPO sunt esențiale pentru calea europeană a Ucrainei”, a scris ea.
La Kiev, ambasadorii țărilor G7 au transmis un comunicat comun în care și-au exprimat „serioasele îngrijorări” cu privire la decizie. Apelurile lor nu au avut, însă, aproape niciun impact.
În condițiile în care America lui Trump este puțin interesată să mai promoveze eforturile de reformă la Kiev, Ucraina a încercat să urmeze calea dată de Europa, G7 și FMI.
Ce au primit ucrainenii, însă, de la aceste organizații internaționale a fost „un răspuns slab la alunecarea în autoritarism a Ucrainei. De aici s-a văzut slab, iar oamenii de la conducere au văzut momentul ca propice”, spune Jelezniak.
Primele proteste la nivel național în Ucraina de la începutul invaziei
Legea votată și adoptată pe repede înainte de administrația lui Zelenski a declanșat rapid un val de furie populară nemaivăzut în Ucraina de când a început invazia rusească, în februarie 2022.
Manifestanții s-au adunat în Kiev, Liov, Dnipro și Odesa pentru a se opune deciziei guvernului.
„Luați carton și faceți postere în care să scrieți tot ce credeți despre recentul atac”, a scris Dmitro Koziatinski, veteran de război, într-o postare pe Facebook care a contribuit la mobilizarea protestelor.
În capitală, protestatarii care purtau steaguri și pancarte scrise de mână au scandat: „Luați mâinile de pe NABU și SAPO”, și „Fără corupție în guvern”.
Atmosfera a fost sfidătoare, cu scandări precum „Puterea aparține poporului” și intonarea periodică a imnului național. Jurnaliștii de la Kyiv Independent prezenți la fața locului au relatat că printre protestatari erau şi veterani şi soldați activi.
Proteste au avut loc și în orașul Liov, în vestul țării, unde câteva sute de persoane s-au adunat pe bulevardul Svobodi din centrul orașului, scandând „Rușine!” și „Corupția este moartea viitorului”.
Strânși în jurul statuii poetului național Taras Șevcenko, manifestanții au ridicat pancarte prin care îi cereau președintelui să blocheze legea.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
