Skip to content
" "
Politică

Legea care ar interzice fumatul țigărilor electronice în spațiile închise: analiza expunerii de motive

kommersant.ru
" "

Senatul va dezbate marți proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului de tutun, inițiativă înaintată în Senat de un grup de parlamentari USR, care a beneficiat imediat de susținere din partea unor membri PNL, UDMR și a câtorva independenți, printre care:

Baciu Gheorghe – senator PMP; Bulacu Romulus – senator PNL; Caracota Iancu – senator PNL; Chiţac Vergil – senator Independent; Cseke Attila-Zoltan – senator UDMR; Derzsi Ákos – senator UDMR; Dinu Nicoleta-Ramona – senator USR; Dircă George-Edward – senator USR; Fălcoi Nicu – senator USR; Fejér László-Ödön – senator UDMR; Filipescu Răducu-George – senator PNL; Ganea Ion – senator PMP; Ghica Cristian – senator USR; Gorghiu Alina-Ştefania – senator PNL; Goţiu Remus Mihai – senator USR; Hărău Eleonora-Carmen – senator PNL; Marussi George-Nicolae – senator USR; Mihail Radu-Mihai – senator USR; Nicoară Marius-Petre – senator PNL; Popa Cornel – senator PNL; Talpoş Ioan-Iustin – senator PMP; Tánczos Barna – senator UDMR; Benga Tudor – Vlad – deputat USR; Bîzgan-Gayral Oana-Mioara – deputat Independent; Bulai Iulian – deputat USR; Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel – deputat USR

" "

Facem precizarea că proiectul de lege mai sus menționat vizează modificarea definiției fumatului așa cum se regăsește aceasta la articolul 2, litera e) din legea 349/2002. Concret: această modificare generează, într-o primă fază, interzicerea utilizării țigărilor electronice și a produselor din tutun care nu arde în spații publice închise, așa cum sunt definite de Legea 15/2016.

Referitor la expunerea de motive facem următoarele precizări care combat utilitatea inițiativei legislative din punctul de vedere al protecției sănătății publice:a

În 2016, România a realizat cel mai mare salt pozitiv înregistrat vreodată de o țară, de 12 locuri, în domeniul politicilor de control al consumului de tutun, ca urmare a adoptării legii de transpunere a Directivei privind produsele din tutun și a legislației de interzicere a fumatului în spațiile publice închise, ajungând pe locul 7 de pe 19. Astfel România se se află, alături de Irlanda Malta, Norvegia și Ungaria în grupul-lider al țărilor europene cu legislații comprehensive anti-fumat.

În fapt, chiar expunerea de motive recunoaște acest fapt în primele alineate, urmând ca în alineatele imediat următoare să se contrazică, menționând că existența legii a redus rata consumului, însă există o rată alarmantă de consumatori – o cincime din populație fumează zilnic (nu este indicată sursa acestei informații și nici a celorlalte date pretins statistice) – deoarece legea s-a dovedit ineficientă ca mijloc de lupta împotriva fumatului.

Tot în expunerea de motive se afirmă că, România, în lipsa unui cadru legislativ (deși primul alineat subliniază eficiența legii în lupta împotriva fumatului), a devenit piață experimentală de desfacere a noilor produse din tutun, deși produsele erau prezente în câteva alte state înainte de lansarea în România (Japonia, Italia), fiind prezente în aproximativ 40 state global.

Mai mult, noile produse din tutun, dar și punerea pe piață a țigărilor electronice sunt reglementate extensiv de către Directiva privind produsele din tutun, transpusă în legislația din România prin Legea 201/2016. Conform legii, înainte cu 6 luni de punerea pe piață a acestor produse, producătorii/importatorii au obligația de a depune în sistemul EU-CEG al Comisiei Europene, la care statul membru are acces nelimitat (Ministerele Sănătății în general) un dosar cu toate ingredientele și emisiile, precum și studii relevante legate de produs. Autoritățile din statul respectiv analizează documentația și pot cere producătorilor/importatorilor informații și studii suplimentare.

Prin urmare afirmațile lipsei cadrului de reglementare și a ”pieței experimentale” nu se susțin, arătând o lipsă de pregărire în fundamentarea actului legislativ.

Este indicată ca dovadă o rată de 2% a consumatorilor de astfel de noi produse, lăsându-se impresia că 2% reprezintă un procent important (!). Se trece în cadrul aceleași fraze de la țigarete electronice la noile produse din tutun generând impresia că este vorba despre același lucru : consumul lor masiv în rândul tinerilor din România.

Totuși, aceste afirmația legată de utilizarea nu sunt susținute de date concrete, datele existente la nivel național indicând doar prevalența fumatului în rândul minorilor. Ca în toată expunerea de motive, se face o confuzie voită între fumatul țigărilor tradiționale și vapat/utilizare de produse din tutun care nu arde, deși există diferențe fundametale între acestea (de ex. lipsa combustiei), evidențiate de studii știintifice.

Adoptarea legislației anti-fumat, respectiv Legea 15/2016, a fost argumentată de existența unor dovezi științifice incontestabile legate de efectele nocive ale fumului de țigară asupra celor care sunt în preajma funătorilor, justificând astfel scopul protecției sănătății publice.

Expunerea de motive a modificării legislative aduce în discuție consecințele consumului acestor noi produse în spații publice, punându-se egal între fumatul pasiv și efectele consumului de produse din tutun asupra celor care sunt în preajmă, deși nu există nicio dovadă științifică care să arate un efect similar fumatului pasiv în cazul utilizării țigărilor electronce și a produselor din tutun care nu arde.

Din contră, în cazul unor noi produse din tutun care nu arde există câteva studii privind calitatatea aerului, efectuate în mediu controlat, dar și în mediu real care demonstrează că nefumătorii pasivi expuși la utilizarea unui nou produs din tutun nu prezintă o creștere a expunerii la nicotină și nici o creștere a expunerii la nitrozamine specifice tutunului (TSNA), substanțe cancerigene.

Aceste studii au arătat că din cele 23 de probe reprezentative pentru calitatea aerului din interior analizate, doar nicotina și acetaldehida, precum și glicerina, au putut fi cuantificate în aer după utilizarea produsului din tutun care nu arde.

S-a demonstrat că utilizarea acestui produs nu a afectat negativ calitatea aerului în interior, așa cum a fost măsurată în baza nivelurilor de nicotină, TSNA și de particule suspendate respirabile din aer.

Prin urmare, nu se susține o justificare a proectului de act normativ din punct de vedere a protecției sănătății publice.

" "
" "