Skip to content
Politică

Legea dării în plată e contestată și de forurile europene. BCE îi dă dreptate lui Iohannis

Introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea în plată, riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime, arată, vineri, Banca Centrală Europeană care precizează, totodată, că documentul ar putea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creşteri a nesiguranţei juridice şi a riscului de ţară.

Mai mult, potrivit BCE, acordarea de drepturi generale ce nu sunt prevăzute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protecţie socială poate conduce la hazard moral şi poate compromite oferta de creditare în viitor.

‘Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecţie să profite de schimbările preţurilor bunurilor imobiliare şi să înceteze să îşi respecte obligaţiile, chiar dacă au posibilitatea de a şi le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiţii de creditare mai aspre şi să grăbească rambursările anticipate’, consideră reprezentanţii instituţiei.

Pe de altă parte, BCE arată că autorităţile române trebuie să evalueze dacă retroactivitatea proiectului de reglementare respectă principiile Constituţiei României.

‘Cu toate acestea, introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum acest proiect de reglementare, riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime’, arată instituţia financiară europeană.

În opinia reprezentanţilor BCE proiectul legii dării în plată ‘introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România şi compromite semnificativ siguranţa juridică şi administrarea adecvată a riscului de credit în instituţiile financiare’.

‘Se observă faptul că datorită sferei largi de aplicare, proiectul de reglementare s-ar aplica nu doar creditelor de consum, ci şi creditelor comerciale ale persoanelor fizice, şi creditelor performante şi neperformante deopotrivă. În timp ce abilitatea instituţiilor financiare de a administra efectiv riscul de credit depinde de un cadru legal sigur, predictibil şi stabil care să asigure în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului şi debitorului, proiectul de reglementare introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România şi compromite semnificativ siguranţa juridică şi administrarea adecvată a riscului de credit în instituţiile financiare’, precizează Banca Centrală Europeană.

În acest sens, BCE sfătuieşte autorităţile române să evalueze cu atenţie impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranţa juridică şi pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale şi de proprietate ale instituţiilor de credit, precum şi pentru a preîntâmpina apariţia hazardului moral în relaţia dintre creditor şi debitor.

‘Proiectul de reglementare ar trebui să urmărească asigurarea unui echilibru adecvat între obligaţia generală a debitorilor de a-şi îndeplini obligaţiile de plată, care contribuie la o cultură de plată promptă, la menţinerea solidităţii instituţiilor de credit şi preîntâmpinarea hazardului moral, şi nevoia de a oferi asistenţă persoanelor fizice care se confrunta cu dificultăţi financiare severe’, se mai arată în documentul BCE.

În ceea ce priveşte efectele asupra economiei României, BCE consideră că băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiţii de creditare mai aspre şi să grăbească rambursările anticipate. În context, instituţia precizează că ratele mai ridicate ale dobânzii şi creditarea limitată a gospodăriilor şi micilor afaceri pot afecta negativ creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

‘Prin urmare, astfel de drepturi ar trebui să vizeze împrumutaţii vulnerabili şi să fie însoţite de măsuri de siguranţă eficiente care să prevină intrarea strategică în imposibilitate de plată şi să evite un impact negativ asupra creditării viitoare. În absenţa unor astfel de condiţii, funcţionarea normală a instituţiilor de credit poate fi grav afectată, ceea ce ar putea afecta negativ soliditatea instituţiilor de credit individuale şi, prin efectele de contagiune, ar putea genera riscuri substanţiale pentru întregul sistem financiar. În cazul în care astfel de riscuri la adresa bunei funcţionări a canalului de creditare s-ar materializa, exista posibilitatea unor efecte negative de propagare asupra economiei’, precizează BCE.

Potrivit instituţiei, proiectul de reglementare ar putea, de asemenea, conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creşteri a nesiguranţei juridice şi a riscului de ţară. Prin urmare, BCE sugerează autorităţilor române să efectueze o analiză aprofundată a posibilelor efecte ale introducerii proiectului de reglementare asupra economiei României.

În ceea ce priveşte impactul asupra băncilor, BCE arată că proiectul de reglementare poate avea implicaţii negative pentru instituţiile de credit, cu un posibil impact asupra profitabilităţii, capitalizării şi capacităţii de creditare viitoare, pentru funcţionarea sistemului financiar, precum şi pentru costul şi condiţiile de creditare în ansamblu.

‘În scenariul cel mai pesimist, astfel de implicaţii ar putea conduce la deficite de capital, care ar putea necesita măsuri prudenţiale’, subliniază instituţia cu sediul la Frankfurt.

BCE subliniază că a decis să emită, din proprie iniţiativă, un aviz cu privire la proiectul legii dării în plată, având în vedere impactul potenţial al proiectului de reglementare asupra stabilităţii instituţiilor financiare şi pieţei financiare din România

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 25 noiembrie cu 233 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi o abţinere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva. Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect de lege.

Preşedintele Klaus Iohannis a cerut vineri Parlamentului reexaminarea legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precizează capital.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *