Modul în care se vor plăti pensiile private va fi dezbătut în Senat, prima cameră sesizată, într-o reuniune mai amplă, în care va fi invitată și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), au declarat pentru Mediafax președinții comisiilor de raport pentru proiectul de lege.
Proiectul de lege privind plata pensiilor private, care a declanșat controverse aprinse de la momentul intrării pe agenda Guvernului, are, teoretic, termen de finalizare a raportului de admitere sau respingere, marți, 9 septembrie, după ce aleșii abia au revenit în birourile din Parlament.
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%. Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.
„Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax.
Traseul legislativ
Proiectul de a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 25 august, în procedură de urgență solicitată de inițiator, Guvernul României.
În proiectul de lege adoptat de Guvern și trimit în Parlament, a fost mărit procentul maxim al unei retragere și a fost micșorată perioada minimă în care se poate eșalona pensia privată,.față de varianta ajunsă pe masa Executivului pe 8 august. Documentul a fost elaborat de ASF și propus în Guvern de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în calitate de inițiator legislativ.
Normele tranzitorii actuale permit încasarea banilor într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
Conform fișei actului, termenul de adoptare tacită a proiectului este de 45 de zile, de la data de 2 septembrie, și se împlinește la data de 16 octombrie. După votul din plenul Senatului, documentul va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional.
„Suntem de acord să nu colapsăm”
Președinții celor două comisii de raport ale Senatului au declarat pentru Mediafax că vor să organizeze o dezbatere mai amplă înainte de a elabora documentul care va fi ulterior votat în plenul camerei superioare.
Este vorba de la Comisia pentru muncă, familie şi protecție socială, condusă de Marius Humelnicu, și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară şi piaţă de capital, prezidată de Maria-Gabriela Horga.
Senatorul Marius Humelnicu (PSD), președintele Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, a declarat pentru Mediafax că marți va fi o primă duscuție pe baza proiectulul care a ajuns pe agenda comiesiei pentru raport.
„Mâine va fi o primă discuție, suntem la raport cu comisia de buget – finanțe, cred că (e nevoie de– n.r) o ședință mult mai amplă în sensul în care să putem să chemăm ASF-ul și nu numai pentru a vedea dacă putem corecta ceva sau nu, îmbunătăți, pentru că s-au zis că în 2030 vor intra decreței și că vor fi sumele foarte mari. Avem și niște calcule făcute în care într-adevăr vor ieși la pensie, dar sunt pe o perioadă de cinci ani de zile, nu doar într-un an vor ieși toți, aproximativ. Și atunci depinde foarte mult de aceste discuții dacă vom putea să îmbunătățim acest acest proiect de lege, atunci o vom face. Dar nu vom avea mâine raport, asta cu siguranță”, a declarat Marius Humelnicu.
Senatorul a precizat că urmează să se stabiliează o dată pentru convocarea unei ședințe cât mai ample, în care să fie invitați toți cei implicați.
„Vom stabili o dată astfel încât să avem o ședință mai amplă în care să invite pe toți cei implicați astfel încât să avem datele, pentru că am fost sau sunteți speriați doar pe lucrul acesta că vor ieși prea mult și acest sistem va colapsa. Noi credem că nu este așa, dar să avem niște date, asta voiam: câți au ieșit anul trecut, câți acum doi ani, câți preconizăm că vor ieși anul acesta, anul viitor la pensie, care este suma pe care a fost disponibilizată și câți au cerut plata totală, adică sunt niște date pe care le vrem, noi suntem comisia de muncă, familie și protecție socială și atunci vrem să protejăm români”, a declarat președintele comisiei.
Întrebat despre ritmul de adoptare a proiectului, în contextul în care OCDE a transmis o recomandare fermă privind acest proiect, senatorul a precizat că așteaptă datele pe care se consideră necesare pentru a vota în cunoștință de cauză.
„Adresa de la OCDE nu ne-a ajuns, a dat o recomandare, nu a dat expres să facem lucrul acesta. Adică suntem de acord să nu colapsăm și într-adevăr să putem să plătim aceștia acea sumă, dar haideți să vedem niște date pe care nu le avem din punctul meu de vedere, acestea sun datelor la pe care vreau să le să le avem și să votăm în cunoștință de cauză”, a declarat senatorul.
Președintele Comisiei de muncă a dat asigurări că se va respecta termenul de adoptare stabilit, înainte de termenul de adoptare tacită.
„Cu siguranță va fi în termen. Nu pot să vă zic. Deci dacă săptămâna aceasta avem prima discuție, săptămâna viitoare vom face ședință și dacă toate datele și toate discuțiile sunt suficient de lămuritoare, cu siguranță poate săptămâna viitoare, dacă nu, în maxim două săptămâni vom avea acest aport”, a conchis Marius Humelnicu.
„Important e să ne încadrăm în termenul de dezbatere”
Necesitatea unei dezbateri extinse a fost evocată și de președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Maria-Gabriela Horga (PNL).
„Cel mai probabil vom avea o dezbatere generală asupra proiectului în ședința următoare, urmând să analizăm și amendamentele depuse, dacă vor fi, într-o într-o ședință, dar important e să avem o dezbatere generală cât mai amplă asupra proiectului, cu toți cei vizați”, a declarat senatoarea Maria-Gabriela Horga pentru Mediafax.
Printre actorii invitați menționați la o viitoare dezbatere generală, urmată de discuții aplicate pe amendamente, sunt ASF, forme asociative, structurii din domeniu, parlamentari care sunt interesați, membri ai comisiei de buget, finanțe, dar nu mai, dacă au amendamente.
„O să invităm inclusiv ASF să ne prezinte studii comparative, de ce au ales această soluție, inclusiv date, putem să lăsăm și termen de încă o săptămână să analizăm aceste date și după care să discutăm amendamentele”, a precizat președinta Comisiei pentru buget din Senat.
Potrivit senatoarei, la finalul săptămânii se va convoca pentru săptămâna o ședință amplă pentru dezbateri generale, apoi în acea ședință sau una ulterioare se va purta discuția pe amendamente, în funcție de informațiile pe care le primesc membrii comisiei.
„Dacă se va impune un termen în care avem nevoie de o analiză a datelor primite sau solicităm studii comparative suplimentare, putem să mai cerem un termen. Important e să ne încadrăm în termenul de dezbatere astfel încât să nu fie proiectul adoptat tacit”, a conchis senatoarea Maria-Gabriela Horga.
Câte plăți s-au făcut din Pilonul 2
Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.
Potrivit celor mai recente date anuale publicate de APAPR, la 17 ani de existență a Pilonului 2 de pensii private, 238.000 de români şi-au primit deja banii, valoarea totală a plăților către beneficiari (contribuabili sau moștenitori) fiind de 3,8 miliarde de lei.
În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:
- cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
- cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
