Skip to content
Politică

Legea lobby-ului revine în discuție. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, precizări esențiale

Business Magazin

Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România (FNF România), împreună cu revista de economie bilingvă româno-germană DeBizz, a organizat joi, 14 decembrie 2017, la Hotelul Mariott, o dezbatere pe tema transparenței decizionale, iar în acest context și asupra oportunității de a avea o legislație funcțională asupra transparenței și discutând în acest context situația Lobby-ului în România.

În cadrul evenimentului, intitulat ”Influence, transparency and democracy”, au luat cuvântul reprezentanți ai instituțiilor statului, comisiilor juridice din parlament, partidelor, mediului de afaceri și camerelor de comerț, ai organizațiilor societății civile și media.

Astfel, printre cei care au luat cuvântul s-a aflat și Laura Florea, managing partner la Point Public Affairs, parte a GMP Group, cel mai mare grup independent de comunicare din România și președintele Asociației Registrului Român de Lobby, care a susținut că o lege a transparenței intereselor este mult mai benefică pentru România, decât o lege a lobby-ului. Mai mult, potrivit acesteia, la Bruxelles există un registru de transparență și reprezintă un model bine de urmat pentru țara noastră.

În altă ordine de idei, Ioana Avădani, președintele Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), prezentă la dezbatere a a precizat că, potrivit acesteia, o lege a lobby-ului nu va aduce mai multă transparență, ci va fi o lege în plus ”care va pune bețe în roate celor care vor să facă treabă”.

Totodată, prezent la eveniment, Darius Vodă, director adjunct în Ministerul pentru Mediul de Afaceri a susținut că lucrează la un draft de proiect pentru o lege a lobby-ului, care ar putea fi finalizat în prima perioadă a anului următor. Amintim că o astfel de lege este prevăzută în Programul de guvernare și cerută de mulți ani de mediul de afaceri.

„Suntem conștienți că mediul de afaceri dorește Legea lobby-ului și o așteaptă. Administrația publică dorește și ea să facă această Lege a lobbyului. În prezent, în Programul de guvernare apare, la partea de politici pentru mediul de afaceri, un punct separat pentru Legea lobbyului. Este pentru anul următor. Noi, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, împreună cu Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, am încercat să conturăm și să venim cu un draft de proiect care, cel mai probabil în prima perioadă a anului următor, va avea o variantă cât de cât finală”, a spus directorul, la conferința organizată de Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, împreună cu revista DeBizz. Începând din 2000 au fost depuse în Parlament mai multe inițiative legislative, unele dintre acestea fiind respinse sau clasate.

Mai mult, acesta a adăugat că „draftul este încă la nivel de idee. Vom vedea exact, după ce vom consulta și partenerii noștri sociali, cum va arăta această variantă în final”, a spus Vodă. Legea lobby-ului este un punct în Programul de guvernare și va fi realizat, a asigurat directorul din Ministerul pentru Mediul de Afaceri, fără a înainta un termen exact. „Sunt mai multe idei în acest moment. Este punct din programul de guvernare și cu siguranță este nevoie de o Lege a lobby-ului. Colectăm încă informații, studiem și la nivel european … Registrul de lobby de la Bruxelles … vedem care este varianta optimă și ce ar trebui. Nu aș putea să vă dau un termen, dar, cu siguranță, fiind în programul de guvernare, cu siguranță se va realiza. Un termen este greu de dat, având în vedere că pe Legea prevenirii am stat în discuții cu mediul de afaceri 4 luni”, a declarat Darius Vodă, întrebat despre un termen mai clar pentru draftul Legii lobby-ului.

Invitații străini ai evenimentului au fost Caroline De Cock, autoarea cărții: ”iLobby.eu: Survival Guide to EU Lobbying, Including the Use of Social Media”,și Florian Nehm, Head of Corporate Sustainability & EU Affairs, al prestigiosului concern german Axel Springer. Precizăm că moderatorul evenimentului a fost nimeni altul decât directorul FNF pentru Europa de Sud-Est, Daniel Kaddik.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *