Skip to content
Politică

Liber la obligațiunile de stat: Cum poate scoate Tsipras Grecia din criză? EXCLUSIV

qz.com

Grecia se întoarce la piețele financiare pentru prima dată din 2014, guvernul acestei țări venind cu un plan de a vinde investitorilor noi obligațiuni cu durata de 5 ani. Obligațiunile Greciei prezente pe piață erau comercializate la o rată a dobânzii de 3,6% luni, 24 iulie, în comparație cu 63% la apogeul crizei financiare din Grecia (2012), când ministru de finanțe nu a fost capabil să asigure plata salariilor din sectorul public și au izbucnit revolte în stradă.

După anunțul că Atena se va reîntoarce pe piața obligațiilor de stat, rata dobânzii la tranzacționarea acestor hârtii de valoare a scăzut la 3,4%. Guvernul Greciei are motive întemeiate să fie optimist în legătură cu prognoza financiară pentru următorii ani, însă optimismul trebuie însoțit de înfrânarea în continuare a tentației dezlegării sacului cu bani pentru cheltuieli în sectorul public.

Grecia dă semne de redresare macrofinanciară

Ministerul Finanțelor din Grecia a setat un obiectiv de 4,2% pentru rata dobânzii la noile obligațiuni de stat emise în ultimele zile. Dar surse din sectorul bancar consideră că acest nivel va fi greu de atins și afirmă că o cotă a dobânzii între 4,3% și 4,5% este mult mai probabilă, informează The Guardian.

Testul de piață al noilor obligațiuni de stat ale Greciei a avut loc marți, 25 iulie. Testul este crucial pentru Grecia nu doar pentru evaluarea dispozițiilor de pe piața obligațiunilor, din care care a fost practic exclusă de la începutul crizei economice din țară, dar și pentru a se îndepărta de practica împrumutării fondurilor suverane ale altor state. Guvernul grec a angajat 6 bănci – BNP Paribas, Bank of America Merrill Lynch, Citigroup, Deutsche Bank, Goldman Sachs și HSBC – ca să acționeze împreună ca manageri pentru o emisiune de obligațiuni cu durată de 5 ani ”supusă condițiilor pieței”.

Dacă actuala emisiune de obligațiuni se va dovedi a fi una de succes, aceasta ar putea ajuta Grecia, care încă se confruntă cu o datorie publică de 180% din propriul ei produs intern brut (PIB), să iasă din îndelungatul ei ciclu financiar de austeritate și pachete de salvare.

Vineri, 21 iulie, compania americană de rating ”Standard and Poor’s” (S&P) și-a revizuit în creștere prognoza privind datoriile guvernului Greciei de la calificativul ”stabil” la ”pozitiv”, grație, în parte, creșterii speranțelor că creditorii țării ar putea, într-un final, să o scutească de datorii.

Ratele dobânzii la obligațiunile din Grecia au scăzut de la nivelurile lor astronomice care se înregistrau în perioada de apogeu a crizei datoriilor suverane (2012) după luarea măsurilor de recuperare de către cei 19 membri ai zonei Euro și datorită unui surplus din sectorul public mai mare decât așteptările, alimentând speranțele că țara se va putea finanța de una singură, fără a mai avea nevoie de pachete de împrumuturi.

Uniunea Europeană încurajează Grecia

Ultimele declarații ale șefului Băncii Centrale a Europei (BCE), Mario Draghi, au fost mult mai binevoitoare atât la adresa Greciei, cât și la adresa altor state din sudul Europei, care rămân în continuare îndatorate și își revin doar într-o anumită măsură din situația în care le-au aruncat efectele crizei financiare.

”Dispozițiile sunt încă foarte pozitive după ce BCE a părut împăciuitoare la reuniunea de săptămâna trecută”, a comunicat Benjamin Schroeder, strateg în domeniul dobânzilor la ING, potrivit sursei citate.

Comisarul european pentru afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici, a declarat, pentru un post de radio din Franța:”Grecia a fost prinsă într-o furtună economică și financiară incredibilă (…) Astăzi, lucrurile arată mult, mult mai bine. A trebuit să creăm condiții pentru încrederea (investitorilor, n.r.), ceea ce s-a făcut. A fost prea greu? Probabil. A fost necesar? La fel.” Oficialul european a adăugat că în prezent, privind datoriile Greciei, se întrevede ”o lumină la capătul austerității” , conform sursei citate.

Măsurile guvernului grec ar putea fie să ajute țara să redevină independentă din punctul de vedere al cheltuielilor publice, aducând-o pe linia de plutire, fie să constituie o altă lovitură de imagine pentru guvernul condus de Alexis Tsipras din septembrie 2015.

Tsipras se descurcă, însă poate conta pe o majoritate parlamentară firavă

Guvernul Tsipras este susținut în Parlamentul de 300 de deputați al Greciei de o coaliție formată din 144 de reprezentanți ai partidului radical de stânga SYRIZA (condus de Tsipras) și 9 deputați ai formațiunii populiste de dreapta ”Grecii independenți”. Fragila coaliție de guvernare cuprinde doar 51% din componența Legislativului unicameral de la Atena și face față unei opoziții vocale, reprezentate de partidul liberal-conservator de centru-dreapta ”Noua democrație”, cu 76 de deputați în parlament și 7 din 13 guvernatori ai regiunilor Greciei, dar și celorlalte grupuri: alianța social-democrată Alinierea Democratică, partidul fascist ”Zorii Aurii”, Partidul Comunist al Greciei, Uniunea Centriștilor și partidul centrist ”Râul”.

Aniversarea a doi ani de când Tsipras și aliații săi guvernează la Atena va găsi țara într-o situație macrofinanciară mult îmbunătățită față de debutul crizei datoriilor suverane din această țară, care a provocat o reacție în lanț în toată Europa atunci când țările din zona Euro au convenit să susțină financiar redresarea situației dezastruoase care amenința să scoată Republica Elenă, stat membru CEE/UE din anul 1981, din familia europeană.

Test de încredere pentru guvernul de la Atena

Depășirea crizei care zguduie Grecia din 2012, provocând în repetate rânduri grave confruntări de stradă soldate cu morți și răniți printre civili și forțele de ordine, depinde în mod direct de respectarea în continuare de către guvernul stângist al lui Alexis Tsipras a disciplinei fiscale care se impune în noile condiții.

Cu cât mai de durată va fi abținerea Executivului de la Atena de a da frâu liber cheltuielilor din sectorul public, restaurând privilegii acerb disputate în anii de debut ai crizei – precum al treisprezecelea salariu – cu atât mai de substanță se vor prezenta șansele Greciei de a restaura încrederea comunității financiare europene și internaționale în capacitatea ei de plată, oferind Uniunii Europene, în special zonei Euro, un motiv în plus pentru a răsufla ușurată.

Nu este, însă, o chestiune imediată, ci una a următorilor 5 ani. Această perioadă va reprezenta, în egală măsură, atât un test pentru guvernarea de la Atena, cât și un exemplu de urmărit îndeaproape pentru toate țările lumii în care guvernele se confruntă cu fluctuații rapide ale datoriei publice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *