Una din țintele infamei OUG 114 este Pilonul II, al pensiilor de stat administrate privat. Companiilor care administrează fondurile de pensii de pe Pilonul II nu doar că le-au fost reduse comisioanele, dar li se cere un aport de capital pe care membrii pieței îl caracterizează ca fiind absurd și nesustenabil.
Numeroase voci acuză Guvernul că de fapt vrea să desființeze Pionul II, totul culminând cu anunțul făcut luni de economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, care a declarat că mai mulți administratori, dacă nu toți, de fonduri de pensii de stat cu administrare privată, ar dori să se retragă din România, dacă nu sunt modificate prevederile OUG 114 ce îi vizează.
Pentru a afla care ar putea fi consecințele unei decizii atât de drastice, PSNews a luat legătura cu Marilen-Gabriel Pirtea, deputat PNL, de profesie economist, rector al Universității de Vest din Timișoara, care ocupă și poziția de secretar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților.
”Retragerea din România a societăților care administrează fondurile acumulate în Pilonul II de pensii va duce la căderea bursei, echivalând cu un crah financiar care va scoate România din evoluția de piață financiară emergentă”, a declarat Marilen Pirtea, în exclusivitate pentru PSNews.
”Contribuția la Pilonul II reprezintă un procent din contribuția individuală la asigurările sociale (CAS). Acest procent a fost inițial de 2%, și a crescut cu 0,5% în fiecare an, urmând să fie plafonat la 6% din CAS.
În anul 2017 însă, contribuția a fost tăiată de 5,1% la 3,75%, ceea ce înseamnă o scădere a sumelor ce urmează să se cumuleze la Pilonul 2. Astfel, la sfârșitul lunii ianuarie a.c. erau 7,27 milioane de angajați care cotizau la Pilon II, iar activele totale gestionate de fondurile de pensii erau de 48,06 mld lei iar deținerea medie era de circa 6600 RON.
Marea majoritate a activelor fondurilor de pensii sunt formate din plasamente în de titluri de stat (cca.63 %), deci o naționalizare ar însemna că statul să dispună de două ori de aceiași bani. Este un abuz economic grav exercitat mai ales asupra celor peste 35 de ani, generații active care au cotizat în ultimii 10 ani substantial, și care își văd economiile confiscate practic de stat”, a adăugat liberalul.
Căderea bursei
”Randamentul Pilonul II a scăzut, începând cu luna ianuarie a anului trecut.
Această scădere se poate explica doar prin măsurile stângace ale executivului, care, nu de puține ori, a amenințat ca naționalizează Pilonul II, generând panică în economia reală, pe bursă și în ratingul companiilor de asigurări.
OUG 114, prin faptul ca a afectat bursa foarte violent, a impactat și randamentele Fondurilor private. Este normal că într-o singura zi de cădere a bursei, de la un indice BET de 8600 la aproape 7000, să fie afectate și acțiunile din portofoliile fondurilor private de pensii (cca 8 miliarde lei)”, explică Pirtea.
Efecte greu de imaginat
”În Pilonul II sunt banii fiecăruia dintre cei care au acumulat economii în ultimii 10 ani, peste 7 milioane de angajați, bani care, la sfârșitul vieții noastre profesionale, reprezintau șansa la o pensie decentă. Naționalizarea acestor sume nu reprezintă altceva decât că Guvernul PSD-ALDE își permite să ne ia economiile și să le cheltuie din nou pe promisiuni electorale, afectând pacea dintre generații și însăși ideea de contributivitate.
OUG 114 obligă fondurile private de pensii să își crească capitalul social la valori imposibil de atins într-un orizont de timp atât de scurt. Mai mult, prin creșterea cerințelor de capital, se ajunge la situația în care fondurile vor trebui să indisponibilizeze sume importante de bani, cca 800 de milioane de euro, care nu vor putea să aducă randamente”, apreciază el.
”Aceste efecte in cascadă vor determina fondurile private de pensii sa se retragă din Romania cu efecte greu de imaginat asupra pieței de capital și asupra economiei.
Putem să ne luăm adio de la statutul de piață emergentă la care râvnim.
Mai rău, fiecare dintre noi va avea de suferit pe termen mediu și lung căci economiile noastre se vor topi în ineficiența consumului birocratic și în plăți pentru cheltuieli publice imediate, în consum și în inflație”, conchide Marilen Pirtea.
