Skip to content
Energie Evenimente

Liberalul Virgil Popescu emite un avertisment dur: Fereastra de oportunitate privind gazele off shore este destul de mică

Fereastra de oportunitate pentru ca România să profite de rezervele sale de gaze naturale este destul de mică, a avertizat vineri deputatul liberal Virgil Popescu, vicepreședinte al Comisiei pentru industrie și servicii din Camera Deputaților, membru în  Comisia parlamentară de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, în cadrul conferinței Resursele Energetice de la Marea Neagră, în contexul Securității Naționale a României, organizată de PSNews.

Guvernul trebuie să lămurească o dată situația OUG 114, spune liberalul, pentru a nu mai pune piedici investitorilor și a le oferi un mediu predictibil și stabil de afaceri. În caz contrar, riscul este mare pentru țara nosatră, ca investitorii străini să își mute afacerile acolo unde găsesc condiții mai propice.

Redăm mai jos în întregime declarațiile lui Virgil Popescu:

România trebuie să își securizeze producția, în consecință oferta de energie.

Abordările reprezentanților instituțiilor Statului, deci ale Puterii, sunt un pic optimiste, în ceea ce privește situația producției de energie din țara noastră.

În plan european, am observat un succes al Președinției României a UE în închiderea discuțiilor referitoare la dosarul Nord Stream.

A trecut însă neobservată discuția că Turk Stream a primit undă verde, pentru a duce gazul în Uniunea Europeană, ocolind România.

Acesta este ”succesul” real al lichidării dosarului Nord Stream: ne-am uitat într-o parte și alții și-au rezolvat problema.

Nu mai puțin de 31 miliarde metri cubi sunt transportate prin Bulgaria, prin Serbia, pe lângă România și am vazut declarații foarte bucuroase ale ungurilor și austriecilor că ajung gaze naturale în Austria, pe lângă România.

Or, după părerea mea, lucrul ăsta trebuia să îi preocupe mai mult pe decidenții români, mai ales în contextul deținerii președinției rotative a Uniunii.

Dacă am avea o hartă a gazodoctelor care străbat Europa, am veda că România este practic ocolită de toate rutele mari de transport.

BRUA este singura noastră șansă pentru a intra, cât-de-cât, în aceste rute mari de transport.

Doar că în BRUA suntem –să nu spun sabotați, dar suntem loviți în plin de către Ungaria, care nu face absolut nimic: Ungaria nu își construiește partea de BRUA, confrom înțelegerii, în zona maghiară, pentru a lega România de Austria.

Acest lucru face ca România, cel puțin pe moment, să rămână în continuare în afara rutelor de transport europene.

România are rezerve de gaze, are perimetrele off shore, ne-a mai rămas o fereastră de oportunitate pentru exploatarea acestor rezerve care, după părerea mea, este destul de mică.

Acum vreo două săptămâni am văzut o știre care după părerea mea a trecut ușor neobservată: Exxon a decoperit un zăcământ uriaș, în apele teritoriale ale Ciprului, de trei ori mai mare decâ al nostru, și dacă  nu suntem suficient de inteligenți încât să rezolvăm o dată problema aceasta legislativă în România, ne vom trezi că și Exxon, care este un gigant petrolier, cu know-how și care poate susține financiar o exploatare în Marea Neagră, va alege să își folosească resursele în acea zonă din Cipru.

Dacă nu ne duce mintea să oferim predictibilitate și stabilitate și să nu mai punem piedici în calea investițiilor, România nu va avea deloc producție de gaze naturale.

Trebuie să facem o dată ceva cu această OUG 114.

În momentul în care vii și dai o ordonanță pe 29 decembrie, iar în martie încă discuți despre ce se aplică și ce nu se aplică, și ce să schmbi din ea, indiferent ce scrie în ordonanță, când modifici cadrul fiscal de pe o zi pe alta, normal că se pune întrebarea: Guvernul ăsta e un guvern normal?

După părerea mea, această ordonanță este aberantă: nu poți să plafonezi pentru trei ani prețul pentru toată lumea.

Pot să fiu de acord cu o plafonare, pe o perioadă limitată, pentru clienții casnici și cu identificarea clienților vulnerabili și o dată pentru totdeauna să rezolvăm cu subvenția acolo unde trebuie.

Dar să spui că plafonezi prețul pentru totdeauna, din cauza producătorilor care au mărit prețul… tot oprobiul public a căzut așa pe cei doi producători.

Or, prețul mediu cu care au vândut cei doi producători, atât Petrom, cât și Romgaz, în 2018, a fost de 77 de lei/tonă, 80 de lei / Mwh. Cum vine ANRE-ul și spune că a fost 130? Știți cu cât a cumpărat în 2018 toată cantitatea de la producător un mare furnizor? Cu 78 de lei.

De la 78 de lei, la 120-130 de lei, prețul cu care gazele ajung la consumatorul final, la cine ajung acești bani?

La cei doi mari furnizori de gaze, minus banii care merg la transportator, la Transgaz.

Am cerut la ANRE și prețurile de vânzare ale furnizorilor și o să aveți aici o surpriză: furnizorii au cumpărat iaftin și au vândut la clienții industriali, făcând un profit foarte bun, lăsând la o parte consumatorii casnici.

În perioada de pre-iarnă, când nu este gaz pe piață, pentru că evident producătorii și-au vândut producția către alții, care au contractat tot ce au putut găsi, au luat gaze din import.

Prețul mediu de import pentru 2018 a fost 105 lei. Au cumpărat cu 105, au venit la ANRE să le recunoască costurile și așa a ajuns clientul casnic român să plătească foarte mult.

Practic, asta face legislatția secundară în momentul de față: dă posibilitatea furnizorilor să manipuleze piața, după părerea mea.

Iar costurile sunt suportate tocmai de clienții casnici și de consumatorii vulnerabili,

Și nimeni nu vorbește despre acest comportament, după păerera mea incorect, din piață, în condițiile în carea Legea energiei electrice și a gazelor naturale spune că furnizorul este obligat să își minimizeze costurile”.

 

 

Conferința ”Resursele energetice de la Marea Neagră în contextul Securității Naționale a României”, organizată de PSnews.ro, partner principal Hidroelectrica

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *