Unul din liderii PNL explică printr-o postare pe blogul personal cum anumite instituții ale statului au generat de-a lungul timpului crize politice, dar și cum actuala clasa politică pare tot mai puțin capabilă să depășească astfel de momente.
Varujan Vosganian, senator liberal, explică pe blogul personal cum actuala calsa politică a ajuns în pragul falimentului din punct de vedere al putinței și identității sale.
”Slăbiciunea politicii româneşti se poate formula aşa: cu cât clasa politică generează mai multe crize, cu atât ea este mai puţin capabilă să le depăşească.
Din păcate, societatea românească are resurse nebănuite de a genera crize. Iar clasa politică nu se lasă cu nimic mai prejos. Crizele clasei politice iau forme variate, dar toate au aceleaşi cauze: ambiguităţi constituţionale şi legislative, fragilitatea statului de drept şi absenţa dialogului politic.
Crizele sunt declanşate de clasa politică, fie că e vorba de reprezentanţii puterilor statului, fie că e vorba de reprezentanţii partidelor politice sau de reprezentanţii administraţiei centrale şi locale. Din păcate, soluţionarea crizelor nu se face în lăuntrul clasei politice şi cu mijloacele care ar trebui să-i stea acesteia la îndemână. Deznodământul este sugerat dacă nu chiar dictat de către alte instituţii, fie româneşti, fie externe”, precizează Varujan Vosganian pe blogul personal.
CCR, ANI și Serviciile secrete au influențat direct politica din România
”Cea mai activă instituţie în ce priveşte soluţionarea crizelor politicii româneşti este Curtea Constitiuţională. Şi asta se petrece de mulţi ani încoace, dar cu intensitate sporită mai ales din anul 2010. Amintiţi-vă de faimoasele taieri de salarii şi pensii din anul 2010. Faptul că abia Curtea Constituţională a stopat aberanta reducere a pensiilor este o dovadă a neputinţelor clasei politice. Exemplele de acest fel sunt nenumărate, dar probabil că cel mai relevant este modul în care s-a soluţionat (dar nu şi încheiat) criza generată de suspendarea preşedintelui ţării, în vara anului 2012. Practic, Curtea Constituţională a “întors” un vot popular, permiţând reîntoarcerea la Palatul Cotroceni a preşedintelui suspendat. Votul unui judecător al Curţii a valorat mai mult decât alte şapte milioane de voturi.
Un rol tot mai activ în ultima vreme îl joacă Justiţia şi Agenţia Naţională de Integritate. ANI a influenţat considerabil componenţa guvernelor şi listele electorale. Apogeul (până acum, cel puţin) este atins în campania electorală pentru prezidenţiale. Activitatea Justiţiei şi a ANI creează un adevărat halou de ipoteze şi de suspiciuni în legătură cu candidaţii, lăsând sentimentul că orice am vota noi, în cele din urmă aceste instituţii ar putea să decidă altfel.
La acestea se adaugă şi serviciile secrete. În ultima vreme, fie prin prezenţa directă a şefilor acestor servicii, fie prin declaraţii “pe surse”, fie prin declaraţii oficiale, serviciile secrete contribuie la adâncirea sau soluţionarea unor crize ale clasei politice. Iar cazul “ofiţerului acoperit” este doar unul dintre exemple”, mai precizează senatorul PNL.
”Dacă adăugăm la aceste instituţii pe cele externe, cum ar fi Comisia Europeană, diversele directorate ale acesteia, CEDO, Comisia de la Veneţia, diplomaţia diverselor state, îndeosebi cea americană etc.etc. avem o imagine completă şi întristătoare a lipsei de identitate şi de putinţă a clasei politice româneşti”, conchide Vosganian.
