Proiectul de lege privind jocurile de noroc a fost adoptat, marți, 09.04 a.c., în plenul Camerei Deputaţilor. Potrivit proiectului denumit şi „legea pacanelelor” spaţiul comercial în care operatorul exploatează jocuri de noroc, dacă are amplasate mijloace de joc de tip slotmachine, trebuie să se afle într-o unitate administrativ-teritorială cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori.
În România, potrivit unor statistici din 2023, cel puțin 15% dintre adulți joacă jocuri de noroc. Industria jocurilor de noroc are o piaţă de câteva miliarde de euro, cu săli de jocuri și pariuri sportive amplasate în majoritatea cartierelor din marile orașe.
România, țara celor peste 10.000 de agenții de pariuri sportive și peste 70.000 de aparate
Dependența de jocuri de noroc la persoanele de peste 18 ani este de 0,6%, adică aproximativ 98.000 de oameni. Cei mai îndârjiți pariori români sunt în general bărbați tineri (18-24 de ani), necăsătoriți, din mediul urban, cu educație medie. La nivelul întregii țări funcționează peste 10.000 de agenții de pariuri sportive și peste 70.000 de aparate, cunoscute sub numele de păcănele.
Marcel Ciolacu: ”Vom continua să luăm măsuri până când lucrurile vor fi sub control”
“Protejarea oamenilor trebuie să fie prioritatea, nu niște bani în plus aduși la buget obținuți pe suferința oamenilor. Am crescut taxele pentru jocurile de noroc, am reglementat mai bine domeniul, am interzis păcănelele în localitățile sub 15 mii de locuitori și vom continua să luăm măsuri până când lucrurile vor fi sub control. Nu mi-e frică de nimeni și voi merge până la capăt!”, a spus Marcel Ciolacu.
La fel de vehementă a fost și declarația premierului din octombrie, anul trecut când a intrat în viogoare OUG care prevede ca sediul fiscal al operatorilor de jocuri de noroc trebuie să fie în România.
„Nu am nicio problemă cu ameninţările din industria păcănelelor. Atunci când mafia jocurilor de noroc a fost la masa Guvernului, păcănelele erau deschise, în timp ce bisericile erau închise! (…). Sunt convins că autorităţile statului vor face lumină cu privire la modul în care aceşti intermediari vor să preseze politicieni pentru a lua decizii în favoarea acestei industrii. Aşa cum au făcut şi în pandemie(…). Eu le transmit, foarte clar: Nu au nicio şansă! S-a terminat!”, spunea liderul PSD.
Alfred Simonis: „După ce legea intră în vigoare, lucrurile se vor schimba”
Alfred Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor a declarat în plen că este doar un prim pas, “o primă victorie împotriva industriei păcănelelor, care în următoarele zile va trebui să închidă în peste 90% din localităţile din România sălile de jocuri care sunt deschise”.
”Deşi nu e suficient, deşi mai sunt multe lucruri de făcut, după ce această lege intră în vigoare va fi mai bine decât e astăzi. Astăzi, e un no mans land, fiecare poate face ce vrea şi poate deschide oriunde, oricâte”, a mai spus Simonis, precizând că, după ce legea intră în vigoare, lucrurile se vor schimba”.
Dar, cum se vor schimba lucrurile?
Industria jocurilor de noroc are o piaţă de câteva miliarde de euro, cu săli de jocuri și pariuri sportive amplasate în majoritatea cartierelor din marile orașe, dar, doar localităţile care au sub 15.000 de locuitori se supun legii. Dovada numărului de locuitori se face prin adeverinţă eliberată de primăria în a cărei rază teritorială se află spaţiul propus.
Deci, dupa aplicarea legii, in peste 90% din localităţile din România vor dispărea păcănelele și jocurile de noroc și vor creste amenzile substanţial. Interdicția se va aplica în 10 zile de la intrarea în vigoare a actului normative.
Unde sunt permise jocurile de noroc. Localitățile care au peste 15.000 de locuitori
Județul Alba
Aiud
Alba-Iulia
-Blaj
-Sebeș
-Cugir
Județul Arad
În Arad doar municipiu reședință de județ va avea în continuare de săli de jocuri.
Județul Argeș
-Curtea de Argeș
-Câmpulung
-Pitești
-Mioveni
Județul Bacău
-Bacău
-Moinești
-Onești
-Comănești
Județul Bihor
-Marghita
-Oradea
-Salonta
Județul Bistrița-Năsăud
-Bistrița
Județul Botoșani
-Botoșani
-Dorohoi
Județul Brașov
-Brașov
-Codlea
-Făgăraș
-Săcele
-Zărnești
-Rășnov
Județul Brăila
-Brăila
Județul Buzău
-Buzău
-Râmnicu Sărat
Județul Caraș-Severin
-Caransebeș
-Reșița
-Bocșa
Județul Călărași
-Călărași
-Oltenița
Județul Cluj
-Cluj-Napoca
-Câmpia Turzii
-Dej
-Gherla
-Turda
Județul Constanța
-Constanța
-Mangalia
-Medgidia
-Cernavodă
-Năvodari
Județul Covasna
-Sfântu Gheorghe
-Târgu Secuiesc
Județul Dâmbovița
-Moreni
-Târgoviște
Județul Dolj
-Băilești
-Calafact
-Craiova
-Filiași
Județul Galați
– Galați
-Tecuci
Județul Giurgiu
-Giurgiu
Județul Gorj
-Motru
-Târgu Jiu
Județul Harghita
-Gheorgheni
-Miercurea Ciuc
-Odorheiu Secuiesc
Județul Hunedoara
-Deva
-Hunedoara
-Lupeni
-Orăștie
-Petroșani
-Vulcan
Judetul Ialomita
-Fetești
-Slobozia
-Urziceni
Județul Iași
– Iași
-Pașcani
Județul Ilfov
-Bragadiru
-Buftea
-Pantelimon
-Popești-Leordeni
-Voluntari
Județul Maramureș
-Baia Mare
-SIghetu Marmației
-Baia Sprie
-Borșa
-Vișeu de Sus
Județul Mehedinți
-Drobeta-Turnu Severin
Județul Mureș
-Reghin
-Sighișoara
-Târgu Mureș
-Târnăveni
-Luduș
Județul Neamț
-Piatra Neamț
-Roman
Târgu Neamț
Județul Olt
-Caracal
-Slatina
-Balș
-Corabia
Județul Prahova
-Câmpina
-Ploiești
-Breaza
-Băicoi
Județul Satu Mare
-Carei
-Satu Mare
Județul Sălaj
-Zalău
Județul Sibiu
-Mediaș
-Sibiu
Județul Suceava
-Câmpulung Moldovenesc
-Fălticeni
-Rădăuți
-Suceava
Județul Teleorman
-Alexandria
-Roșiorii de Vede
-Turnu Măgurele
Județul Timiș
-Lugoj
-Timișoara
Județul Tulcea
-Tulcea
Județul Vaslui
-Bârlad
-Huși
-Vaslui
Județul Vâlcea
-Drăgășani
-Râmnicu Vâlcea
Județul Vrancea
-Adjud
-Focșani
Cele mai importante localități din România NU vor mai avea săli de jocuri.
Abrud – județul Alba
Aninoasa – județul Hunedoara
Avrig – județul Sibiu
Baia de Aramă – județul Mehedinți
Baia de Arieș – județul Alba
Baia de Criș – județul Bihor
Băile Govora – județul Vâlcea
Băile Herculane – județul Caraș-Severin
Băile Olănești – județul Vâlcea
Băile Tușnad – județul Harghita
Beiuș – județul Bihor
Bicaz – județul Neamț
Bistrița Bârgăului – județul Bistrița-Năsăud
Blaj – județul Alba
Borșa – județul Maramureș
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul prevede că activităţile de jocuri de noroc care fac obiectul exploatării în comun presupun îndeplinirea a cel puţin uneia dintre activităţile specifice jocurilor de noroc constând în operarea mijloacelor de joc, încasarea şi evidenţierea mizelor şi/ sau plata şi evidenţierea câştigurilor, precum şi alte asemenea activităţi care urmează a fi stabilite prin ordin al Preşedintelui O.N.J.N., în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Este interzisă prestarea, în mod direct sau indirect, a unor activităţi conexe jocurilor de noroc către entităţi care nu deţin licenţă clasa 1 emisă de ONJN şi care permit accesul la jocurile de noroc de către participanţii la joc care accesează platforma de joc de pe teritoriul României şi/ sau participanţii la joc cetăţeni români care nu au rezidenţă fiscală într-un alt stat. Măsurile tehnice necesare pentru a preveni şi combate accesul participanţilor la jocuri de noroc cu încălcarea dispoziţiilor prezentului alineat vor fi stabilite prin ordin al Preşedintelui O.N.J.N., în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Până la adoptarea ordinului Preşedintelui O.N.J.N. prevăzut de prezentul alineat, operatorii economici care deţin licenţa clasa II emisă de O.N.J.N au obligaţia de a implementa orice măsuri tehnice disponibile pentru a preveni şi combate accesul participanţilor la jocuri de noroc cu încălcarea dispoziţiilor prezentului alineat.
În plus, publicitatea prin transmiterea de mesaje electronice nesolicitate care conţin informaţii cu privire la unul sau mai multe jocuri de noroc şi reclama din exterior pentru jocuri de noroc, site-uri pe care sunt găzduite platforme pe care se desfăşoară jocuri de noroc sau branding folosind una dintre mărcile pe care un operator de jocuri de noroc le foloseşte, care depăşesc dimensiunea de 35 mp/panou/material publicitar, sunt interzise.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
