Moțiunea de cenzură inițiată de eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea împotriva Comisiei Europene reprezintă un compendiu al tuturor acuzațiilor lansate în ultimii ani la adresa președintei Ursula von der Leyen.
Moțiunea de cenzură a Parlamentului European împotriva Comisiei Europene, inițiată de eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea și semnată în principal de europarlamentari de extremă dreapta, reprezintă un compendiu al tuturor acuzațiilor aduse în ultimii ani președintei Ursula von der Leyen.
Documentul oficial al moțiunii, publicat pe site-ul Parlamentului European, conține 11 constatări aduse ca argumente și 6 concluzii, unde cea cu numărul 5 reprezintă punctul central al întregului demers: ”îndeamnă Comisia să demisioneze pentru că în repetate rânduri s-a dovedit incapabilă să asigure transparența și a nesocotit controlul democratic și statul de drept în Uniune”.
Documentul poate fi consultat în forma sa completă AICI.
Inițiativa lui Gheorghe Piperea, prima de acest fel după un deceniu, alătură scenariile colportate pe seama pandemiei Covid-19 și a vaccinurilor care au dus la eradicarea acesteia, considerațiile specifice extremei dreapta cu privire la cheltuielile militare ale Uniunii Europene și alegațiile conspiraționiste cu privire la ”ingerința ilegală a Comisiei” în alegerile din România și Germania.
Iată și textul integral al moțiunii, așa cum este el prezentat pe site-ul Parlamentului European:
B10‑0319/2025
Moțiune de cenzură a Parlamentului European împotriva Comisiei Europene
(2025/2140(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 17 alineatul (8) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), articolul 234 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere cererea depusă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei[1] de Matina Stevi, jurnalistă angajată la The New York Times, prin care se solicită accesul la toate mesajele text schimbate între președinta Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în perioada 1 ianuarie 2021-11 mai 2022,
– având în vedere decizia Comisiei de a respinge această cerere pe motiv că nu se află în posesia documentelor solicitate,
– având în vedere hotărârea Tribunalului din 14 mai 2025 în cauza T-36/23 Stevi – The New York Times/Comisia[2], în care s-a constatat că Comisia nu a oferit o explicație plauzibilă prin care să justifice de ce nu se află în posesia documentelor solicitate referitoare la negocierile sale cu Pfizer/BioNTech pentru achiziționarea de vaccinuri împotriva COVID-19 și care a clarificat că obligația de transparență a Comisiei este fundamentală și că refuzul de a divulga documente trebuie justificat strict cu motive imperioase,
– având în vedere articolul 10 alineatul (3) din TUE, care prevede dreptul tuturor cetățenilor de a participa la viața democratică a Uniunii și că deciziile se iau într-un mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean,
– având în vedere articolul 131 din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât în 2022 Parchetul European (EPPO) a deschis o anchetă cu privire la conduita Comisiei Europene cu ocazia negocierii și încheierii contractelor de achiziții publice de vaccinuri împotriva COVID-19 cu Pfizer, anchetă aflată încă pe rol în 2025 și care stârnește preocupări credibile legate de posibilitatea de a fi fost comise abuzuri de natură juridică și etică și nereguli în gestionarea resurselor financiare ale Uniunii;
B. întrucât Tribunalul Uniunii Europene, în hotărârea pronunțată prin Ordonanța sa din 5 octombrie 2023 în cauza 36/23, Stevi – The New York Times/Comisia, a constatat că Comisia nu a furnizat o justificare suficient de bine fundamentată juridic pentru refuzul său de a divulga documentele solicitate legate de negocierile privind vaccinul Pfizer;
C. întrucât Comisia nu și-a onorat obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documente, încălcând principiile transparenței, bunei administrări și responsabilității instituționale prevăzute în tratate;
D. întrucât Comisia a alocat fonduri publice de 35 de miliarde EUR pentru vaccinurile anti-COVID-19, însă nu a reușit să asigure transparența și responsabilitatea, cu atât mai mult cu cât au rămas neutilizate doze în valoare de 4 miliarde EUR, generând preocupări serioase legate de supravegherea financiară deficitară și proasta administrare;
E. întrucât, în hotărârea sa din 14 mai 2025, Tribunalul a anulat decizia Comisiei Europene de a refuza accesul la mesajele text dintre Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, transmise între 1 ianuarie 2021 și 11 mai 2022, despre achiziționarea de vaccinuri anti-COVID-19;
F. întrucât în Raportul său special nr. 22/2024, adoptat la 26 septembrie 2024, Curtea de Conturi a identificat deficiențe grave în punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), inclusiv legături insuficiente între fondurile plătite și costurile reale, mecanisme de verificare deficitare, riscuri de dublă finanțare și întârzieri în atingerea obiectivelor de investiții, stârnind preocupări serioase legate de cât de temeinic supraveghează Comisia unul dintre cele mai mari instrumente financiare post-COVID;
G. întrucât Curtea de Conturi a subliniat că lipsa unor controale temeinice și dependența de autoraportarea făcută de statele membre fac să crească riscul de „dublă finanțare”, situație în care aceleași acțiuni pot fi finanțate de mai multe ori, generând ineficiențe și posibilitatea de deturnare de fonduri;
H. întrucât transparența și răspunderea sunt principii fundamentale ale legitimității democratice în Uniune, după cum prevede articolul 10 alineatul (3) din TUE, care fac ca populația să aibă încredere în instituțiile Uniunii Europene, în special în contexte care implică provocări majore de sănătate publică și angajamente financiare substanțiale;
I. întrucât, la 23 aprilie 2025, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a adoptat în unanimitate un aviz fără caracter obligatoriu prin care respinge tentativa Comisiei Europene de a invoca articolul 122 din TFUE ca temei juridic pentru propunerea de regulament de a institui o acțiune de securitate pentru Europa (SAFE), o inițiativă de a finanța cheltuieli militare de 150 de miliarde EUR;
J. întrucât în avizul Comisiei pentru afaceri juridice se afirmă că atunci când invocă articolul 122 din TFUE sub pretextul caracterului urgent Comisia nu are o justificare valabilă, deoarece dispoziția este concepută pentru măsuri pe termen scurt care răspund unor crize imediate, nu pentru investiții pe termen lung în domeniul militar;
K. întrucât s-au exprimat preocupări serioase față de ingerința ilegală a Comisiei în alegerile din state membre precum România și Germania printr-o aplicare distorsionată a Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale)[3], care, deși este menit să protejeze consumatorii, a fost invocat abuziv pentru a justifica restricționarea dreptului de vot și anularea alegerilor,
1. trage concluzia că Comisia condusă de Președinta Ursula von der Leyen nu mai este demnă de încrederea Parlamentului și nu oferă garanția că respectă principiile transparenței, răspunderii și bunei guvernanțe, esențiale pentru o Uniune democratică;
2. trage concluzia că ingerința ilegală a Comisiei în alegerile statelor membre, printr-o aplicare abuzivă a Actului legislativ privind serviciile digitale, reprezintă o încălcare gravă a mandatului său de a susține principiile democratice și de a respecta suveranitatea națională;
3. constată că invocarea abuzivă de către Comisie a articolului 122 din TFUE ca temei juridic pentru Regulamentul SAFE, o inițiativă de a finanța cheltuieli militare de 150 de miliarde EUR, constituie o depășire gravă a competenței și o răstălmăcire a scopului preconizat al articolului, care este rezervat situațiilor de urgență economică;
4. consideră că acest abuz procedural subminează încrederea în instituțiile Uniunii și pune în pericol integritatea cadrului juridic al Uniunii;
5. îndeamnă Comisia să demisioneze pentru că în repetate rânduri s-a dovedit incapabilă să asigure transparența și a nesocotit controlul democratic și statul de drept în Uniune;
6. încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta moțiune de cenzură și de a notifica rezultatul votului din ședința plenară privind prezenta moțiune Președintelui Consiliului și Președintelui Comisiei.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
