Lista procurorilor care candidează la șefia marilor parchete. Surprize la concursurile de la DNA și Parchetul General

Ministerul Justiției a publicat oficial listele de candidați pentru conducerea principalelor parchete din România: Parchetul General, DNA și DIICOT.

UPDATE 16:00 Cine sunt principalii candidați și ce controverse îi însoțesc

Pentru funcția de procuror general s-au înscris Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și Bogdan Pîrlog, procuror militar la Parchetul Militar București. Actualul procuror general, Alex Florența, nu va candida pentru un nou mandat și și-a depus candidatura pentru poziția de adjunct al șefului DIICOT.

În total, pentru cele șase posturi scoase la concurs s-au înscris 19 procurori, dintre care zece concurează pentru funcțiile de procuror general, șef al DNA și șef al DIICOT. Cele mai multe candidaturi sunt pentru șefia DIICOT, inclusiv cea a actualei conducătoare, Alina Albu.

Cristina Chiriac – experiență și controverse

Cristina Chiriac a debutat în magistratură în 2011, la Parchetul Judecătoriei Bârlad, și ulterior a lucrat la Vaslui și în cadrul DNA Iași, unde a ajuns șef de serviciu. Printre cazurile remarcabile instrumentate de ea se numără dosarul fostului președinte al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, prins în flagrant cu 1,25 milioane de lei.

Un episod controversat o leagă de ancheta fostului episcop al Hușilor, Cornel Onilă, din 2017, reluată ulterior în urma investigațiilor jurnalistice.

Cristina Chiriac este căsătorită cu judecătorul Adrian Chiriac și deține mai multe proprietăți și conturi de economii, inclusiv peste 1 milion de euro într-unul dintre conturi, potrivit declarației de avere publicate în 2024.

Bogdan Pîrlog – procuror cu record de sancțiuni disciplinare

Celălalt candidat la șefia Parchetului General, Bogdan Pîrlog, a debutat în procuratură în 2001 și a ocupat diverse funcții în Brașov și București, inclusiv ca expert EUPOL Afganistan. În prezent, este prim-procuror la Parchetul Militar București și conduce Asociația „Inițiativa pentru Justiție”.

Pîrlog deține recordul european de sancțiuni disciplinare, cu 21 de acțiuni împotriva sa, iar în 2025 i s-a diminuat salariul cu 10% pentru nerespectarea unui ordin ierarhic.

Marius Voineag – rocadă la DNA

Procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, nu candidează pentru un nou mandat și optează pentru postul de adjunct al procurorului general, rămânând astfel în conducerea sistemului. Mandatul său la DNA, început în 2023, a fost marcat de controverse, inclusiv acuzații legate de ordinarea comunicării ordonanțelor prin subordonați, blocarea unor anchete și investiții în imobiliare premium, anchetate de jurnaliști.

Voineag susține că DNA a devenit „mai puternică” în mandatul său și că instituția a instrumentat dosare de mare rezonanță care au trecut testul instanței, evitând „telejustiția” și abordările spectaculoase ale predecesorilor.

UPDATE 14:25 Motivul pentru care Marius Voineag, procurorul-șef al DNA, nu candidează pentru un nou mandat

Știrea inițială – La DNA, funcția ocupată în prezent de Marius Voineag are mai mulți candidați:

• Tatiana Toader, procuror șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;
• Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
• Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul DNA, delegat în funcția de procuror șef adjunct.

Marius Voineag nu va continua la conducerea DNA și a depus candidatura pentru funcția de adjunct al procurorului general.

În ceea ce privește funcția de procuror general al României, Alex Florența a renunțat la o nouă candidatură, iar în locul său s-au înscris:

• Cristina Chiriac, procuror șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași;
• Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.
  Florența va candida pentru un post de procuror-șef adjunct la DIICOT.

Funcția de procuror-șef DIICOT este cea mai disputată, cu cinci candidați înscriși:

• Ioana-Bogdana Albani, procuror șef serviciu la DIICOT – structura centrală;
• Antonia Diaconu, procuror șef serviciu la DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești;
• Alina Albu, actuala șefă a DIICOT;
• Codrin-Horațiu Miron, procuror șef serviciu la DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara;
• Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar la Parchetul Militar București.

Ce urmează în cadrul procedurii de selecție a șefilor marilor parchete: calendarul complet

Ministerul Justiției a publicat calendarul și etapele procedurii de selecție pentru conducerea Parchetului General, DNA și DIICOT, după ce termenul de depunere a candidaturilor s-a încheiat. Verificarea eligibilității candidaților va fi finalizată până pe 16 februarie, urmând ca între 23 și 26 februarie să aibă loc interviurile în fața ministrului Justiției și a comisiei de selecție.

Rezultatele procedurii vor fi publicate pe 2 martie, iar propunerile motivate ale ministrului Justiției vor fi înaintate Secției pentru procurori a CSM, care va emite un aviz consultativ. Ulterior, președintele Nicușor Dan va avea ultimul cuvânt în numiri.

Etapele procedurii

1. Până pe 16 februarie: Ministerul Justiției verifică dacă procurorii înscriși îndeplinesc condițiile legale – vechime minimă de 15 ani, lipsa colaborării cu servicii de informații și absența intereselor personale care ar putea afecta obiectivitatea.
2. 23–26 februarie: Interviurile candidaților, care includ:
   • prezentarea proiectului privind exercitarea atribuțiilor funcției pentru care candidează;
   • evaluarea aptitudinilor manageriale și de comunicare;
   • analiza raportării candidatului la valorile profesiei și funcției.
3. 2 martie: Publicarea rezultatelor selecției pe site-ul Ministerului Justiției și înaintarea propunerilor motivate către Secția pentru procurori a CSM.
4. După 2 martie: CSM emite avizul consultativ, iar președintele României ia decizia finală privind numirea fiecărui șef de parchet.

Noile conduceri vor avea un rol central în stabilirea priorităților anchetelor de corupție și în gestionarea marilor dosare în următorii ani, iar întreg procesul este urmărit atent atât de profesioniști, cât și de opinia publică.

Surse politice spun că numirile sunt intens negociate, în contextul în care propunerile pentru șefia parchetelor se discută împreună cu cele pentru conducerea serviciilor de informații. Mizele sunt ridicate, deoarece viitorii conducători ai Parchetului General, DNA și DIICOT vor decide prioritățile anchetelor majore de corupție în următorii ani.

Nicușor Dan a subliniat că lupta anticorupție rămâne parte integrantă a strategiei de apărare a României, iar ministrul Justiției, sprijinit de PSD, are atribuția de a face aceste numiri. PNL și PSD urmăresc și interesele la conducerea SRI și SIE, ceea ce adaugă complexitate negocierilor.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News