Ilie Bolojan a susținut, vineri, prima conferință de presă ca președinte. Conferința de presă are loc la două zile după ce Ilie Bolojan a avut consultări cu partidele parlamentare pentru pregătirii poziției României la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie 2025, care va avea loc la Bruxelles. Bolojan a preluat pe 12 februarie mandatul de președinte interimar după demisia lui Klaus Iohannis și va sta în funcție până la alegerea unui președinte.
Principalele declarații:
Se împlinesc 2 săptămâni de când exercit această funcție onorabilă. Din respect pentru dvs și români, consider că o comunicare periodică este o chestiune de decență.
Am venit cu câteva idei să lucrăm pentru România, să păstrăm neutralitatea politică a acestei instituții într-o perioadă complicată.
Dacă în cele trei luni de interimat nu vom putea să facem bine pentru țara noastră, măcar să nu facem rău. Aceasta este ideea principală și asta am încercat.
Un subiect important – negocierile pentru Ucraina. SUA au făcut o pivotare pentru a relua dialogul diplomatic cu Rusia. În cadrul dialogului au început discuțiile legate de Ucraina. Acestea sunt un prim pas pentru încetarea focului, dar mai ales pentru o pace durabilă pe care ne-o dorim cu toții și care ar însemna liniște la granițele noastre de est.
Am susținut câteva chestiuni de principii: o încetare a focului care nu este urmată de un acord de pace care să ofere garanții de stabilitate poate fi doar un intermezzo pentru un nou început al conflictului. Dacă s-ar menține această agresivitate a Rusiei, Ucraina poate să fie doar prima victimă.
Am susținut și vom susține că prezența reprezanților europeni este un lucru necesar.
În consultările care au avut loc, ne-am exprimat disponibilitatea țării noastre de a susține în continuare Ucraina pentru că nu este doar o susținere a victimei în fața agresorului, ci în fapt este o susținere pentru securitatea țării noastre. Așa cum am spus, dacă aceste abordări ale Rusiei se mențin în perioada următoare, Ucraina poate fi doar prima victimă.
Avem o unanimitate că toți ne dorim ca acest conflict să înceteze, ne dorim o pace la graniță.
Există o majoritate care susține ca un reprezentant al Europei să participe la negocieri.
Ne-am dezvoltat ca țară pentru că am participat de apartenența la UE, ceea ce a însemnat fonduri europene importante. Menținerea acestei situații este o chestiune strategică.
Noi credem că în continuare lucrurile se vor stabiliza. Suntem convinși că NATO va rămâne un scut important de protecție nu doar în Europa ci și în alte părți ale lumii.
România a avut o creștere a bugetului dedicat apărării. În 2023, am fost sub 1,5%. În 2024, am ajuns la peste 2,2%. Există un acord între forțele politice pentru a susține această majorare a cheltuielile de apărare. Există acest acord în aproape toate țările.
Acestea sunt principalele linii pe care le voi susține în numele țării în întâlnirile viitoare.
Poziția țării noastre, credibilitatea noastră ține de garanția că există intenții stabile. Există susținere ca să fim o țară predictibilă și o țară care este respectată.
Este foarte important ca în această perioadă să avem o stabilitate politică și, în primul rând, o stabilitate guvernamentală. Nu este vorba de un guvern sau altul, o persoană sau altă, este o problemă de a fi stabili într-o situație globală care dă semne de instabilitate.
Am căutat să aliniez politica administrației prezidențiale cu cea a guvernului, a MAE și a MApN, ca să fim convergenți. Pentru ca România să acționeze unitar.
Un alt lucru important a fost respectul pentru cetățeni. Cred că e nevoie de consultări periodice cu partidele politice pentru ca pe politicile mari să avem niște poziții pe cât posibil comune. Sunt convins că există păreri divergente, dar când e vorba de interesul național ne putem aduna.
O prioritate e organizarea corectă a alegerilor prezidențiale, pentru că asta creează premisele pentru un nou început pentru țara noastră. Românii în deplină cunoștință de cauză trebuie să voteze.
Trebuie să fie organizate transparent și să fie alegeri libere. Vom căuta să fim transparenți față de cetățeni.
În perioada următoare veți avea toate datele (cifrele) de funcționare a Administrației Prezidențiale.
Curtea Palatului Cotroceni, unde este biserică, va fi deschisă publicului pentru a putea fi vizitată gratuit.
Sesiunea de întrebări
TVR: În urma consultărilor, ați stabilit un mandat concret cât poate crește România cheltuielile cu apărare? în ce condiții poate trimite trupe de menținere a păcii?
Nu s-a stabilit un mandat imperativ. Cred că România are deja un buget de apărare crescut, cred că el ar putea crește etapizat ca să ajungă la 3% într-un an – doi, dacă nu se impun creșteri sub presiune. S-a găsit o formulă ca să fie scoasă din calculului deficitului.
TVR: Justiția din România, după punerea sub acuzare a lui Georgescu, se află sub tirul unor apropiați ai Casei Albe. Ciolacu l-a criticat pe ministrul de Externe pentru una din reacții și i-a spus că dacă nu se va consulta cu premierul va trebui să plece. Cum ar trebui să reacționeze România la astfel de critici la adresa justiției?
Aspecte care țin de Guvern le gestionează premierul și coaliția.
Este o perioadă în care postările, discuțiile vin în valuri. Personal cred că fiind o perioadă de tranziție, e bine în general ca atunci când ai funcție publică să fii rezervat, să fii atent ce spui, pentru că nu vorbește doar o persoană ci poți angaja o țară. Dacă nu poți face bine, trebuie să vezi să nu faci rău.
Trebuie să ne susținem politicile naționale. Aceste se pot susține și prin comunicare, dar trebuie să le susținem pe fond.
DCNews: Există un plan privind ce garanții de securitate poate oferi România?
România, dacă se va lua o decizie la nivel UE, cu siguranță va trebui într-o anumită formă să susțină acest lucru, dar nu România asigură garanții de securitate.
Aveți canale de comunicare cu SUA?
În fiecare zi căutăm să menținem comunicarea cu toate zonele. În afară de o așezare de cheltuieli pe care țările europene sunt de acord să le preia, cea mai bună soluție este acest parteneriat care este asigurat de SUA și aliați prin NATO, de această colaborare între UE și SUA.
Antena1: Presa a relatat despre presiune pe care administrația SUA le face privind frații Tate. Chiar Emil Hurezeanu a povestit despre discuția cu trimisul special al lui Donald Trump care a spus că SUA sunt direct interesate de soarta fraților Tate. Ei au reușit să plece după o decizie DIICOT. A cedat România în fața presiunilor și cine trebuie să deconteze momentul rușinos? Trebuie demis ministrul justiției, șeful DIICOT?
Asupra administrației prezidențiale nu s-au făcut presiuni, nu a fost niciun contact.
A cerut Moscova retragerea trupelor NATO la aliniamentul din 1997?
Nu avem astfel de informații. Ceea ce este stabilit în momentul de față, faptul că NATO are acoperirea pe care o are trebuie să rămână un element important și în viitor.
B1: Veți avea discuții cu Donald Trump în perioada următoare?
România lucrează cu celelalte administrații pentru a regla pozițiile și trebuie să faceți o diferență între abordări ale unor persoane și cele instituționale. Cele mai importante sunt cele instituționale.
Faptul că suntem o țară sigură este dată și de bazele militare pe care le avem aici și pentru că există trupe americane. Credem că acest lucru este unul bun.
KanalD: Aveți de gând să oferiți mai multe informații despre anularea alegerilor?
Aspectele de politică externă au ocupat aproape toată agenda. Am citit procesul verbal întreg al CSAT ca să înțeleg lucrurile. Am semnat cu domnul Dioconescu o solicitare către toate instituțiile să ne informeze privind datele suplimentare pe care le au. Cel puțin până acum, a venit doar o înștiințare de la Ministerul Public că sunt dosare în lucru. Dacă sunt elemente de natură publică, nu văd de ce să nu le facem publice.
CCR a anulat acest tur de alegeri. Această anulare s-a făcut în cadru constituțional, Curtea are această competență.
Veți accepta să candidați în luna mai?
Coaliția are un candidat, pe domnul Crin Antonescu. M-am gândit când voi închide acest mandat de interimar, sper să las lucrurile într-o stare mai bună decât le-am găsit și să predau această instituție, poate și țara noastră, într-o stare mai bună.
Gândul: Robert Fico a declarat că anularea alegerilor este o problemă a democrației europene. Ce le veți spune acestor voci critice?
Când suntem întrebați, răspundem ce s-a întâmplat.
Vă propuneți să faceți public ajutorul oferit de România Ucrainei?
Aceste date pot fi evidențiate. Există 2 tipuri de ajutoare. Cele pe care UE, inclusiv România, le-a oferit timp de trei ani. Țara noastră a ajutat Ucraina cu partea de hub de transport, am permis folosirea porturilor și infrastructurii pentru transport de cereale. Am sprijinit refugiații. Poate fi cuantificat și nu văd o problemă ca datele să fie publice.
RRA: Putea România să ceară ajutorul NATO pentru a combate atacurile hibride la alegerile de anul trecut?
NATO este o alianță militară defensivă și nu are nicio legătură cu organizare de alegeri într-o țară sau alta.
Ce trebuie să facem noi este ca fiecare instituție să-și facă datoria. Dacă sunt lucruri care nu funcționează, dacă există în zona de online în perioada de campanie un fake total care nu are nicio legătură cu realitatae și BEC la sesizarea unui candidat constată acest lucru, trebuie să gândim mecanisme ca acel conținut să nu fie promovat. Dacă există conținut care încalcă legislația electorală, trebuie să fie un mecanism care să regleze aceste chestiuni.
Orice colaborare cu țări UE care au experimentat aceste chestiuni, cu Comisia Europeană, este un lucru bun care cu cât se face mai repede cu atât este mai bine.
Euronews: Credeți că ar fi mai bine ca actuala coaliție să fie lărgită?
Orice decizii se vor lua vor ajunge în Parlament. Pentru a lua orice fel de decizie ai nevoie de predictibilitate, cu cât coaliția este mai stabilă, cu cât are o pondere mai mare, lucrurile pot fi adaptate mai ușor. Există și un revers, cu cât sunt mai multe partide, cu atât deciziile se pot lua mai greu. Voi susține o stabilitate guvernamentală și parlamentară, pentru că asta înseamnă că România este o țară stabilă, că nu riscăm să intrăm în probleme bugetare.
Premierul Marcel Ciolacu vorbea de nevoia ca firmele românești să fie implicate în reconstrucția Ucrainei, cum poate fi România implicată?
Ar fi un lucru bun ca pe lângă guvern să fie un mic departament pentru participarea la reconstrucția Ucrainei. Datorită geografiei, România va fi un hub al acestei reconstrucții.
G4media: Respingeți total o candidatură independentă?
Am încercat în toți anii să fiu un om serios. Dacă semnez ceva, respect o înțelegere.
Doriți să inițiați proceduri pentru numirea unui nou șef civil la SRI și a unui judecător CCR?
Când am venit, a trebuit să cunosc pe principalii colaboratori. Cred că fiind un mandat de interimar e bine să te concentrezi pe urgențe, pe lucrurile pe care trebuie să le faci. Chestiuni care țin de viitor, dacă nu sunt imperios necesare, trebuie să le lăsăm pentru momente de stabilitate.
Este nevoie de o înțelegere între președinte și o majoritate parlamentară. Nu cred că se va întâmpla o propunere la SRI în această perioadă.
Pentru CCR, perioada de propunere trece de acest mandat, prin urmare cred că se poate face o propunere în acest mandat sau după. E importantă o decizie pertinentă.
Ne puteți indica două proiecte aflate la vârful administrației care să garanteze o mai bună desfășurare a alegerilor?
Trebuie lucrat la zona în care s-a constatat că lucrurile nu au fost respectate și care au dus la decizia CCR. Cred că este important să se lucreze pe partea de reglementare a părții de online, nu în sensul cenzurării. Dacă se ia o decizie BEC, ea să fie implementată.
Fiecare instituție care supraveghează trebuie să vadă ce nu a funcționat și să lucreze pentru ca lucrurile să se desfășoare pentru ca la final toți din competiții să nu invoce chestiuni care țin de fondul desfășurării alegerilor.
Digi24: Au fost mai multe atacuri din partea lui JD Vance. Oficialii români din SUA au făcut destule eforturi pentru a informa oficialii americani?
Fiecare poate spune o părere despre un eveniment. Când mergem să purtăm o discuție instituțională, trebuie să vorbim aceeași limbă. Mereu vor fi declarații care țin de valori, ideologii, date care pot fi exacte sau inexacte. Eu am discutat despre acest aspect de a ne alinia comunicare instituțioală.
Vom avea în perioada următoare, fiind campanie, aprecieri asupra proceselor, asupra competitorilor, asupra campaniei pe care trebuie să le luăm așa cum sunt și să facem ce ține de noi. Competitorii să fie conștienți că cei care decid cine va fi președinte sunt românii. Românii au înțelepciunea să voteze așa cum trebuie pentru țară noastră.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
