Skip to content
Ancheta Juridic

Livia Stanciu, fosta şefă a ÎCCJ, este “Gică-contra” la Curtea Constituţională a României: DECIZIILE care o dau de gol

oradestiri.ro

Livia Doina Stanciu, judecătoare constituţională numită de preşedintele Iohannis pe 9 iunie 2016 pentru un mandat de 9 ani, are foarte multe opinii separate faţă de ceilalţi judecători constituţionali în multe decizii adoptate de Curte. Este dreptul domniei sale, consfinţit de lege, de a face opinie separată faţă de ceilalţi opt colegi ai săi, conform Legii şi credinţei sale.

Totuşi, sunt destule decizii în care fosta şefă a ÎCCJ ar fi trebuit măcar să se abţină, având în vedere că speţele acestor decizii priveau acte şi hotărâri luate de fostul preşedinte al ÎCCJ, nimeni altcineva decât Livia Stanciu!

În plus, judecătoarea constituţională Livia Stanciu ar trebui să uite, atunci când judecă speţe constituţionale, că a fost procuror la începuturile carierei sale sau că s-a declarat partener al SRI, au declarat, pentru psnews, surse judiciare. În continuare, vă prezentăm, pe scurt, speţele deduse judecăţii CCR şi deciziile Curţii în care Livia Stanciu a făcut opinie separată.

1 . Decizia nr. 685/07.11.2018 – M.Of. nr. 1021/29.11.2018

„Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între reclamant, pe de o parte, și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere ale ÎCCJ, începând cu hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea 255/2013.”

Livia Stanciu este autoarea prin care s-a „fentat” legea în sensul „numirii” preşedinţilor completurilor de 5 judecători doar dintre stâlpii de rezistenţă ai sistemului judiciaro-sereist. Judecătoarea Lidia Doina Stanciu nu s-a abţinut în această speţă şi a “demolat” soluţia majoritară într-o opinie separată! Aşadar, în speţă, judecătoarea Livia Stanciu s-a “dedublat” într-un mod schizoid: în calitate de preşedinte  al ÎCCJ a încălecat legea şi a făcut o fărădelege, iar în calitate de judecător constituţional, imparţial ca tot românul aflat sub steag, a arătat sistemului că se poate baza pe loialitatea ei!

2 . Decizia nr. 650/25.10.2018 – M.Of. nr. 97/07.02.2019, privind neconstituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul fiscal şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

3 .  Decizia nr. 633/12.10.2018 – M.OF. nr. 1020/29.11.2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2014 privind organizarea judiciară.

4 . Decizia nr. 358/30.05.2018 – M.Of. nr. 473/30.05.2018 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte, privind refuzul preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare a şefei DNA. Mai ales în acest caz, „maurul” Livia Stanciu şi-a făcut datoria – faţă de prietena sa, Codruţa Kovesi, faţă de preşedintele Iohannis şi faţă de “partenerul” SRI!

5 . Decizia nr. 297/2626.04.2018 – M.Of. nr. 518/25.06.2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. 1 din Codul penal (privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale).

6 . Decizia nr. 91/28.02.2018 M.OF – nr.348/20.04.2018

„Constată că sintagma <<aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români>> cuprinsă în art. 3 litera f. Din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României este neconstituţională”

7 . Decizia nr. 45/30.01.2018 –M.Of. nr. 199/05.03.2018 privind neconstituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

8 . Decizia nr. 33/23.01.2018 – M.OF. nr. 146/15.02.2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

9 . Decizia nr.21/18.01.2018 – M.Of. nr.175/23.02.2018

„Constată că sintagma <<instanţa solicită>> cu raportare la sintagma <<permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului>> în cuprinsul dspoziţiilor art. 352 alin. 11 din Codul de procedură penală este neconstituţională”.

  1. Decizia nr. 68/27.12.2017 —M.OF. nr. 181/14.03.2018

„Constată că a existat şi există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public-Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.N.A. și Guvernul României generat de acţiunea D.N.A de a-şi aroga atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv O.U.G. nr.13/2017, cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.4 și 5 din Constituţie, respectiv ale Curţii Constituţionale, prevăzute de art. 146 lit.d din Constituţie”.

  1. Decizia nr.22/17.01.2017 – M.Of. nr.159/03.03.2017

„Constată că este neconstituţională soluţia legislativă reglementată de art. 220 alin. 1 din Codul de procedură penală, care permite luarea măsurii arestului la domiciliu, în condiţiile în care anterior inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu în aceeaşi cauză, în lipsa unor temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate”.

  1. Decizia nr.614/04.10.2016 – M.Of. nr.962/28.11.2016 referitoare la excepția de neconstituționale a dispozițiilor art. 2151 alin2 și alin.5 din Codul de procedură penală vizând prelungirea controlului judiciar.
  2. Decizia nr. 540/12.07.2016 – M.OF. nr.841/24.10.2016

„Constată că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 434 alin. 1 teza I din Codul de procedură penală, care exclude atacarea cu recurs în casaţie a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca instanţă de apel este neconstituţională.”

  1. Decizia nr.244/06.04.2017 – M.OF. nr.529/06.07.2017

„Constată că soluţia legislativă cuprinsă în art.145 Cod procedură penală, care nu permite contestarea măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituţională.”

 

1 comentariu la “Livia Stanciu, fosta şefă a ÎCCJ, este “Gică-contra” la Curtea Constituţională a României: DECIZIILE care o dau de gol

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *