Locuințele accesibile și de calitate, o prioritate pentru UE. Cum abordează Parlamentul European această problemă

Chiar există o criză a locuințelor în Europa?

Cât de accesibile sunt prețurile locuințelor: statistici-cheie

O modalitate de a stabili dacă prețurile locuințelor (chiria sau ipoteca) sunt prea mari constă în analizarea raportului dintre costuri și venituri. Se consideră că un preț al locuinței care depășește 40 % din venitul disponibil al unei gospodării reprezintă o problemă pentru acea gospodărie.

Conform Eurostat, Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene, în 2024, costurile locuințelor în UE au depășit 40 % din venitul disponibil pentru aproape 10 % dintre gospodăriile din orașele UE și pentru 6,3 % dintre gospodăriile din zonele rurale.

Problema locuințelor este însă multidimensională și se caracterizează prin tendințe și dinamici diferite în fiecare stat membru. De pildă, peste un sfert (29 %) din populația urbană a Greciei aloca locuinței peste 40 % din venit, în timp ce numai 2,6 % din populația urbană din Cipru s-a confruntat cu această problemă.

Aproximativ 35,5 % din venitul gospodăriilor din Grecia a fost utilizat pentru a acoperi costul locuinței în 2024, reprezentând cea mai mare pondere din UE.

Creșterea prețurilor locuințelor și a chiriilor

Între 2015 și 2024, prețurile locuințelor din UE au crescut, în medie, cu 53 %. Cele mai mari creșteri au fost observate în Ungaria (+209,5 %), Lituania (+135 %) și Portugalia (+124,4 %).

Și chiriile s-au scumpit în UE. Între 2010 și primul trimestru din 2025, prețurile chiriilor au crescut, în medie, cu 27,8 %. Chiriile au crescut în toate țările UE, cu excepția Greciei (-11 %). Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Estonia (+220 %), Lituania (+184 %), Ungaria (+124 %) și Irlanda (+115 %).

De ce traversează Europa o criză a locuințelor?

Instituțiile UE susțin că oferta limitată este unul dintre factorii-cheie ai problemei locuințelor. Atunci când nu există suficiente locuințe noi pentru a satisface cererea, prețurile tind să crească.

Banca Europeană de Investiții (BEI) a estimat că în UE erau necesare 2,25 de milioane de locuințe suplimentare în 2025. Această cifră era cu circa 50 % mai mare decât numărul de locuințe aflate efectiv în curs de construire.

De ce există un deficit de locuințe?

Impactul crizei financiare și al pandemiei de COVID-19

Criza financiară mondială din 2008 a dus la o scădere semnificativă a investițiilor în locuințe noi. La rândul ei, pandemia de COVID-19 a încetinit și mai mult construcția de locuințe, deoarece a perturbat procedurile de autorizare, a cauzat întârzieri în livrarea materialelor și a generat o penurie de forță de muncă.

Creșterea cererii de locuințe în orașe

Pe măsură ce orașele continuă să atragă oameni datorită oportunităților profesionale și academice, populațiile se concentrează din ce în ce mai mult în centre urbane de dimensiuni mari și mijlocii. Între timp, multe zone rurale înregistrează o depopulare treptată.

Acest dezechilibru accentuează discrepanța dintre creșterea pronunțată a cererii de locuințe și a aglomerației din orașe, pe de o parte, și numărul tot mai mare de case nelocuite din mediul rural, pe de altă parte.

Un număr insuficient de locuințe sociale

Totuși, oferta de locuințe sociale din centrele urbane nu a ținut pasul cu creșterea populației din ultimii ani. În 2021 existau aproximativ 14 milioane de locuințe sociale în UE, reprezentând doar 8 % din numărul total de locuințe (față de 11 % în 2010).

Închirierile pe termen scurt

În orașele de coastă și în destinațiile turistice, deficitul de locuințe poate fi atribuit parțial creșterii închirierilor pe termen scurt. Piața chiriilor pe termen scurt a luat avânt în ultimii ani, ceea ce a făcut ca o parte din proprietăți să devină inaccesibile unor potențiali rezidenți pe termen lung.

Un total de 854,1 milioane de nopți au fost rezervate în UE în 2024 prin intermediul a patru mari platforme online (Airbnb, Booking, Expedia Group și Tripadvisor). Cifra este în creștere cu 18,8 % față de 2023 (719 milioane de nopți de cazare) și stabilește totodată un nou record.

Cum îi afectează criza pe europeni?

Inegalitățile și disparitățile în materie de locuințe în UE au rădăcini adânci și efecte diverse.

Privarea de locuință, gospodăriile supraaglomerate, povară excesivă a cheltuielilor cu locuința

Cercetările Parlamentului European arată că familiile cu venituri mici sunt printre categoriile cele mai afectate de criza locuințelor. Peste 27 % dintre gospodăriile cu venituri mici se luptă cu cea mai mare povară a cheltuielilor și locuiesc în condiții extrem de precare.

Spațiul adecvat este definit drept cel puțin o cameră pentru fiecare cuplu adult, persoană celibatară, doi frați sau surori care au între 12 și 17 ani, un copil sub 12 ani sau doi copii sub 12 ani. Totuși, 17 % dintre europeni locuiesc în cămine supraaglomerate care nu le oferă spațiul adecvat.

Situația este cu atât mai gravă în cazul migranților și minorităților etnice: peste 33 % dintre cetățenii din afara UE locuiesc în spații supraaglomerate (comparativ cu aproximativ 14 % din rândul cetățenilor UE), iar 19 % se confruntă cu o povară excesivă a cheltuielilor cu locuința (în comparație cu aproximativ 8 % dintre cetățenii Uniunii).

Lipsa unei locuințe adecvate afectează și persoanele cu dizabilități. Mai puțin de 29 % dintre ele susțin că spațiile în care locuiesc sunt adaptate nevoilor lor. Această categorie de persoane înregistrează și rate mai ridicate ale costurilor suplimentare pentru locuințe decât populația generală.

affects persons with disabilities, with under 29% reporting that their homes meet their needs. This group also experiences higher cost overburden rates than the general population.

Cum îi afectează piața locuințelor pe tineri

Creșterea prețurilor la locuințe, o problemă cu care se confruntă milioane de cetățeni din UE, îi afectează deosebit de puternic pe tineri. În 2023, tinerii din întreaga UE au părăsit casa părintească, în medie, la vârsta de 26 ani, iar în anumite țări membre aproape 70 % dintre tinerii adulți cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani nu aveau altă opțiune decât să locuiască în continuare cu părinții lor.

Faptul că tinerii se mută mai târziu din casa părintească adâncește inegalitățile dintre generații și obligă generațiile tinere să amâne unele decizii importante de viață, cum ar să-și întemeieze o familie, să ducă o viață independentă sau să se mute din considerente profesionale.

Cum putem combate criza locuințelor: măsurile UE, explicate

Deși responsabilitatea pentru politica în domeniul locuințelor revine autorităților naționale, regionale și locale, în toate țările membre ale UE apar cauze profunde comune. Astfel, este necesară o abordare bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, care să țină cont de parametrii specifici ai pieței locuințelor din fiecare țară.

Locuințele la prețuri accesibile sunt o prioritate politică a UE

De aceea, în urma alegerilor pentru Parlamentul European din 2024, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a definit situația locuințelor drept una dintre prioritățile sociale ale UE în noul mandat. Ea l-a desemnat pe Dan Jørgensen primul comisar european pentru energie și locuințe.

În 2025, Parlamentul European a înființat o comisie specială care să analizeze cauzele profunde ale crizei locuințelor și să propună soluții pentru a combate problema în UE.

Creșterea finanțării din partea UE pentru locuințe la prețuri accesibile

În 2025, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat un plan de acțiune pentru investiții de aproximativ 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Scopul planului este de a finanța proiecte de construire a unor noi locuințe, renovarea locuințelor existente, precum și cercetarea și inovarea în domeniul materialelor și tehnicilor de construcție.

În același an, Parlamentul European a aprobat noi reguli privind coeziunea și finanțarea socială în UE, astfel încât fondurile să poată fi alocate proiectelor de modernizare a locuințelor existente și investițiilor în noi proiecte de construcții, în special pentru locuințele sociale. În plus, deputații în Parlamentul European au solicitat țărilor membre ale UE să aloce „de cel puțin două ori mai multe” fonduri pentru proiectele de locuințe la prețuri accesibile.

Alte soluții pe care le pregătește UE

Nu în ultimul rând, atât Planul european privind locuințele la prețuri accesibile, prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2025, cât și propunerile Parlamentului European din martie 2026 stabilesc măsuri concrete pentru ca UE să îmbunătățească standardele privind locuințele, să extindă capacitatea Europei de a construi și a renova locuințe și să direcționeze sprijinul financiar către persoanele care suferă cel mai mult de pe urma acestei crize.

Se așteaptă ca UE să transpună aceste priorități în acțiuni concrete pe parcursul anului 2026 și să elaboreze propuneri și legislație nouă, care:

• să atenueze impactul închirierilor pe termen scurt;
• să accelereze și să simplifice procedurile de emitere a autorizației de construire și de renovare;
• să deblocheze atât investițiile publice, cât și pe cele private;
• să combată deficitul de forță de muncă din sectorul construcțiilor și
• să crească productivitatea și să încurajeze inovarea în sectorul construcțiilor.