Skip to content
Politică

Ludovic Orban și Klaus Iohannis au stabilit să organizeze alegeri anticipate. Ce sunt și cum se organizează

INQUAM/Octav Ganea

Ludovic Orban a anunțat, vineri, după o întâlnire de o oră cu președintele Klaus Iohannis că au decis împreună să declanșeze procedurile pentru organizarea de alegeri anticipate.

„O spun clar, președintele României și cu mine am hotărât că cel mai bine pentru România este să declanșăm alegeri anticipate”, a spus premierul.

CITIȚI ȘI: UPDATE Orban, după întâlnirea cu Iohannis: O spun clar, președintele Românei și cu mine am hotărât că cel mai bine pentru România este să organizăm anticipate pentru a reda puterea în mâna oamenilor

Ce sunt și cum se organizează alegerile anticipate

Alegerile anticipate se organizează înainte de expirarea mandatului de parlamentar, condiția esențială fiind dizolvarea Parlamentului.

Constituția actuală prevede o procedură relativ rigidă pentru dizolvarea Parlamentului și, implicit, pentru organizarea de alegeri anticipate. Motivația pentru această reglementare este dată de contextul istoric al adoptării Constituției, în anul 1991, potrivit Wikipedia. România ieșise de curând din perioada dictaturii comuniste și exista dorința de a stabili măsuri de prevedere suplimentară împotriva eventualelor derive autoritariste ale președintelui țării. Din acest motiv s-a optat pentru o procedură care implică necesitatea acordului dintre președinte, prim-ministrul desemnat și Parlament pentru declanșarea alegerilor anticipate.

Ce spune Constituția

„(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.”

Dificultatea procedurii constă în faptul că Parlamentul poate fi dizolvat numai în cazul în care este imposibilă constituirea unui nou Guvern, constatată prin respingerea două cereri de investitură succesive. Din punct de vedere practic, dizolvarea Parlamentului implică parcurgerea următoarele etape principale:

– încetarea mandatului Guvernului, care se poate produce fie ca urmare a expirării mandatului (în momentul validării alegerilor parlamentare generale), fie ca urmare a demisiei prim-ministrului, a pierderii de către acesta drepturilor electorale, a survenirii stării sale de incompatibilitate sau a decesului; de asemenea, mandatul Guvernului poate înceta în cazul adoptării de către Parlament a unei moțiuni de cenzură

– numirea de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, a unui candidat la funcția de prim-ministru

– prim-ministrul desemnat trebuie să alcătuiască lista membrilor Guvernului și să se ocupe de pregătirea unui program de guvernare, cu care să se prezinte în Parlament pentru obținerea votului de încredere
neacordarea votului de încredere de către Parlament

– repetarea procedurii, cu începere de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru.

Ce spun specialiștii

Politologul Ioan Stanomir, specialist în drept constituțional, este de părere că alegerile anticipate sunt greu de realizat în absența unui acord politic foarte strict. În viziunea sa mecanismul anticipatelor este aproape imposibil de pus în practică în sistemul politic românesc.

“În Constituție se precizează că este nevoie de cel puțin două căderi succesive ale Guvernului. În aceste condiții se poate merge spre alegeri anticipate. Președintele nu este însă obligat să dizolve Parlamentul, el poate dizolva Parlamentul în momentul în care acest număr de încercări eșuează.

Este un mecanism foarte dificil de pus în aplicare, aș spune aproape imposibil. Punerea lui în aplicare ar presupune în primă instanță demisia cabinetului actual și ulterior, cel puțin două voturi de neîncredere la adresa cabinetului, urmate de o a treia procedură similară, urmată de dizolvarea Parlamentului.

Eu cred că este greu de crezut că în absența unui acord politic foarte strict, o asemenea procedură poate fi îndeplinită”, a explicat politologul pentru PSNews.ro.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *