Skip to content
Politică

Macron dă speranțe fără precedent relației România-Franța EXCLUSIV

politico.eu

Un material de Dan Nicu

Deocamdată, cea mai potrivită candidatură pentru poziția de lider informal al Europei pare Emmanuel Macron, proaspăt alesul președinte al Franței. Cel puțin asta putem înțelege din discuțiile de la Consiliul European care a avut loc în aceste zile la Bruxelles. Și nu ne referim doar la rezultatele întâlnirii bilaterale dintre președintele țării noastre, Klaus Iohannis, și cel francez, desfășurată vineri, prin care oficialul român a bifat încă un succes diplomatic de anvergură, după vizita oficială la Washington și întâlnirea bilaterală cu președintele SUA, Donald Trump.

Conducătorul partidului En Marche a devenit președinte al celei mai întinse teritorial țări din Uniunea Europeană în urma unui scrutin prezidențial foarte dur, având de înfruntat atât concurența liderilor puternici de pe dreapta (precum fostul președinte Nicolas Sarkozy), cât și ascensiunea impetuoasă, pe scena politică din Franța, a lui Marine Le Pen, conducătoarea Frontului Național.

Partidul En Marche a reușit să câștige alegerile parlamentare din iunie cu o majoritate solidă, de peste 30% dintre sufragii, și să formeze o majoritate robustă în Parlamentul bicameral al Franței.

Tânărul președinte francez – vârsta de 39 de ani reprezintă tinerețea politică, mai ales că Emmanuel Macron este și cel mai tânăr șef de stat ales al celei de-a V-a Republici franceze – pare a fi câștigătorul detașat și incontestabil al jocului electoral care durează în Hexagon de peste un an.

Sperăm că gloria celor două victorii politice din acest an – alegerile prezidențiale și cele parlamentare – nu i se vor urca la cap fostului ministru de finanțe al Franței. Asta pentru că încrederea investită în el, din partea tuturor șefilor de stat și de guvern ale țărilor din Uniunea Europeană, este și ea la cele mai înalte cote. Mai ales având în vedere orientarea lui ideologică centristă, pro-europeană și, mai ales, în favoarea stabilității Bătrânului Continent în normele definite, construite și puse în aplicare din 1950 până în prezent, într-o construcție europeană în premieră, care a asigurat pacea Europei după al II-lea război mondial, ferind insula europeană de confruntările militare din secolul XIX și prima jumătate a secolului XX, numite, după consumarea lor, pe bună dreptate ”războiul civil european”.

Schengen – posibilul câștig al României dinspre Emmanuel Macron

La întrevederea cu liderul francez, președintele Klaus Iohannis a pus încă o dată problema aderării României la Acordul Schengen, ceea ce ar însemna suprimarea punctelor de frontieră de la granița cu Ungaria. În acest mod, românii ar putea călători în țările Europei fără să li se mai verifice buletinele de identitate la frontiera româno-ungară. Astfel, România ar obține ceea ce Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania sau Slovenia au obținut la 21 decembrie 2007, la peste trei ani de la aderarea acestor țări la UE: suprimarea oricăror controale de frontieră între ele și alte membre ale Uniunii. Emmanuel Macron a răspuns pozitiv invitației lui Iohannis de a întreprinde o vizită oficială în România.

Chiar dacă nu se cunoaște încă data la care liderul de pe Champs Elysées va vizita Cotroceniul, insistența Bucureștiului în chestiunea aderării României la spațiul Schengen rămâne necesară pentru ca România să îndeplinească ultimul punct la care era obligată prin tratatul de aderare la UE, semnat în 2005. După ce Comisia Europeană a tergiversat, ani în șir, admiterea României în spațiul Schengen, construirea unei relații de parteneriat între președintele român și cel francez s-ar putea dovedi crucială în tranșarea acestei chestiuni europene.

Colaborarea dintre Franța și România în domenii precum cultura și cercetarea are puternice rădăcini istorice și reprezintă un atu al relației bilaterale, ceea ce contribuie astăzi la o mai bună conectare a țării noastre cu Europa și statele din afara continentului cu care Franța are relații strânse.

Cu toate acestea, oficialii de la București nu au făcut progrese simțitoare în determinarea statului francez să-și amelioreze abordarea față de cetățenii români care se află în Franța. Nu ne rămâne decât să sperăm că vor fi făcute progrese și în această chestiune crucială de pe agenda bilaterală româno-franceză, de natură să restabilească încredere între români și francezi. Iar aici este imperios necesară colaborarea dintre Iohannis și Macron, care pare să se întrevadă în mod pozitiv după succesul diplomatic de vineri al președintelui român. Spunem acest lucru mai ales având în vedere că la anul marcăm un secol de la Marea Unire, în amintirea unui 1918 în care asistența franceză s-a dovedit necesară pentru întregirea României în frontierele ei naturale și, în general, în amintirea unei epoci în care intelighenția română era formată la Paris, dar – spre deosebire de astăzi – se mai și întorcea în țară, ca să pună în aplicare cele învățate în străinătate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *