Franța va deveni omul bolnav al Europei dacă pariul șefului statului va eșua. Sunt vremuri periculoase, se arată într-o analiză CEPA.
Sondajele de opinie o prevăzuseră: rezultatele alegerilor europene din Franța au fost marcate de o creștere spectaculoasă a extremei drepte, cu un scor cumulat de aproximativ 39%. Ceea ce nu prevăzuseră acestea a fost decizia președintelui Emmanuel Macron de a analiza aceste rezultate dezastruoase și de a convoca alegeri generale anticipate.
Dacă va reuși să înfrângă extrema dreaptă, Macron va fi salutat ca un căpitan politic îndrăzneț care navighează țara printre riscurile extremismului și blocajul politic. Eșecul va produce, aproape sigur, o Franță în stare de stagnare, incapabilă să abordeze problemele sale interne grave și va afecta grav rolul său nou descoperit de susținător-șef al Ucrainei și de bastion împotriva imperialismului rusesc. Prin urmare, mizele sunt extrem de mari.
Principalul partid de extremă dreapta, Adunarea Națională al lui Marine Le Pen, a cărui listă a fost condusă de Jordan Bardella, a obținut 31,3%. Totalul tuturor partidelor antisistem a fost de aproximativ 52%, dacă includem și extrema stângă. Lista condusă de candidatul majorității prezidențiale a ajuns la 14,6%, imediat după lista de stânga condusă de Raphaël Glucksmann. Dreapta conservatoare a obținut 7,25%, iar ecologiștii 5,5%, devansați de extrema stângă cu 9,9% din voturi.
În realitate, această evoluție nu este decât o continuare a ascensiunii aproape constante a extremei drepte în țară începând din 1984 și al cărei candidat s-a calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2002, 2017 și 2022. Amintim că în primul tur al ultimelor alegeri prezidențiale, partidele antisistem au obținut 58% din voturi.
În timp ce extrema dreaptă a făcut progrese în mai multe țări din Uniunea Europeană și este în declin în altele, Franța se caracterizează printr-un vot extremist record care stă mărturie a unui fel de boală națională. Acesta nu a făcut decât să confirme convingerea larg răspândită că, în ciuda încercărilor sale eșuate din 2017 și 2022, candidata de extremă dreapta Marine Le Pen ar putea câștiga următoarele alegeri prezidențiale programate pentru 2027.
În acest context, caracterizat de o înfrângere răsunătoare în alegerile europene, președintele Emmanuel Macron a decis să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate care vor avea loc la 30 iunie și 7 iulie.
Această decizie pare să fi fost luată de un grup restrâns de persoane apropiate președintelui, excluzându-i pe prim-ministru, principalii miniștri și președintele Legislativului. Aceștia nu au făcut niciun secret, nici direct, nici neoficial, în legătură cu opoziția lor. Președintele nu era obligat să recurgă la această alternativă, chiar dacă se temea că lipsa unei majorități absolute în Parlament va îngreuna adoptarea bugetului pentru 2025 și a altor proiecte de lege.
Această decizie vine în cel mai prost moment posibil. La nivel național, Emmanuel Macron se confruntă cu o respingere masivă și cu campanii de ură pe rețelele de socializare, în special din partea extremelor, și uneori amplificate de rețelele de propagandă rusești.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
