Skip to content
Politică

Mai multe asociaţii ale magistraţilor: Solicităm Guvernului Orban să lase de-o parte jocurile politice

alba24.ro

Mai multe organizaţii ale magistraţilor au transmis, luni, că ”au luat act cu consternare de conţinutul incomplet şi inexact” al Memorandumului referitor la Secţia specială, adoptat de Guvern, scrie news.ro.

Magistraţii afirmă că, în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii europene, Guvernul trebuia să prezinte motivele obiective care au dus la înfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.

Potrivit magistraţilor, situaţia creată prin acest Memorandum ”este lipsită de justificare şi, prin urmare, inadmisibilă, în condiţiile în care Curtea Constituţională a statuat expres că SIIJ constituie o garanţie legală a independenţei individuale a judecătorilor”. ”Solicităm Guvernului Orban să lase de-o parte jocurile politice şi să nu uite că reprezintă România”, spun magistraţii.

”Reamintim că, în prezent, pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) se află mai multe cauze în care au fost formulate mai multe întrebări preliminare vizând interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ”, au transmis asociaţiile magistraţilor.

Acestea precizează că poziţia Comisiei Europene este aceea că ”înfiinţarea Secţiei nu ar putea fi compatibilă cu dreptul Uniunii decât dacă o astfel de măsură ar fi motivată, în mod plauzibil, de anumite consideraţîi legate de bună administrare a justiţiei. În opinia Comisiei, îi aparţine statului român sarcina de a prezenţa Curţii de Justiţie elementele obiective care ar fi determinat înfiinţarea Secţiei, în vederea asigurării bunei funcţionari a sistemului judiciar din România”.

”Prin urmare, Guvernul României are obligaţia de a prezenţa cauzele şi argumentele obiective care au stat la baza înfiinţării SIIJ, ca structură în cadrul Parchetului General, cu garanţii sporite de profesionalism şi în afara controlului politic, în scopul garantării independenţei judecătorilor, precum şi a independenţei procurorilor în îndeplinirea actelor ce le sunt date în competenţă. Or, contrar obligaţiei cuprinse în poziţia Comisiei Europene, ca Guvernul să prezinte în faţă CJUE «elementele obiective care ar fi determinat înfiinţarea Secţiei», Memorandum-ul elaborat de Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi votat de Guvernul Orban – în contextul în care premierul a stabilit linia de urmat, exprimându-se în şedinţa în sensul desfiinţării SIIJ, prin însuşirea Memorandum-ului, deşi era trunchiat şi subiectiv – nu face nicio referire la cauzele şi motivele obiective pentru care SIIJ a fost înfiinţată şi care justifică existenţa ei”, au transmis asociaţiile semnatare.

Potrivit acestora, situaţia creată prin acest Memorandum ”este lipsită de justificare şi, prin urmare, inadmisibilă, în condiţiile în care Curtea Constituţională a statuat expres că SIIJ constituie o garanţie legală a independenţei individuale a judecătorilor”.

”Memorandum-ul, având că tema evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea şi funcţionarea SIIJ, are un vădit caracter partizan, caracterizat prin superficialitate şi omiterea exact a elementelor esenţiale ce caracterizează SIIJ”, au mai transmis magistraţii.

Care sunt argumentele invocate de magistraţi

”În primul rând, Guvernul Orban ignoră prin Memorandum aspecte pozitive incontestabile ale SIIJ, remarcate şi de Comisia de la Veneţia, respectiv că procedura de selecţie a procurorilor este mai riguroasă şi mai transparenţă decât pentru orice altă structura de parchet, impunând condiţii ridicate de vechime – minim 18 ani – şi de verificare a competenţei profesionale, prin analizarea activităţîi anterioare pe o perioada de 5 ani.

În al doilea rând, Guvernul Orban “uită” să spună în Memorandum că selecţia procurorilor din SIIJ se face de o comisie alcătuită din membri CSM, iar pentru a fi numiţi trebuie validaţi de Plenul CSM, ce acţionează că un al doilea filtru. Că atare, această procedura exclude orice influenţă politică, atât la nivelul funcţiilor de execuţie, cât şi la nivelul funcţiilor de conducere.

În acest context, Guvernul a ales să treacă cu vederea faptul că şi Comisia de la Veneţia a salutat preocuparea legiuitorului de a asigura, în contextul noii secţîi propuse, garanţîi procedurale efective magistraţilor vizaţi, Comisia apreciind pozitiv în special implicarea CSM în numirea procurorului şef al Secţiei, precum şi a procurorilor din cadrul Secţiei, subliniind că participarea plenului este importantă întrucât Secţia, deşi va fi condusă de un procuror şef, va investiga atât procurori cât şi judecători.

În al treilea rând, Guvernul Orban omite să precizeze că înfiinţarea SIIJ a fost determinată de existenţa unei structuri similare ce funcţiona de ani de zile în DNA (Serviciul privind combaterea infracţiunilor din justiţie), înfiinţat într-un mod vădit netransparent, printr-un ordin nepublic al procurorului-şef DNA, fără nicio consultare publică, fără motivare, fiind trecut discret prin colegiul de conducere al DNA, prin înscrierea să fără alte explicaţîi, că ultim punct pe ordinea de zi.

Mai mult, serviciul a funcţionat aproape 1 an şi 4 luni fără să existe ordin al ministrului Justiţiei care să îi prevadă existenţa. În acel serviciu activau procurori numiţi complet netransparent, cu vechime minimă în magistratură, unii delegaţi sau detasasi în funcţie, toţi depinzând de procurorul-şef DNA numit politic. Procurorii numiţi în acest fel aveau competenţă de a efectua acte la cel mai înalt nivel, acela al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În al patrulea rând, argumentele Guvernului au fost deja cuprinse în sesizările adresate Curţîi Constituţionale, anterior promulgării legii, fiind respinse cu ocazia controlului de constituţionalitate. Se pare că această realitate nu a prezentat nicio importantă pentru executiv.

Astfel, spre exemplu, în privinţa susţinerii că SIIJ ar funcţiona în afară controlului ierarhic, Curtea Constituţională a respins-o prin Decizia 33/2018, în care a statuat că “Din analiză coroborată a tuturor acestor norme rezultă că procurorul şef de secţie din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este subordonat conducătorului acestui parchet. Aşa cum s-a precizat mai sus, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este o structura specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că procurorul şef al acestei secţîi este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă i.C.C.J.” (par. 149).

În plus, reamintim că în art. 88/1 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 s-a prevăzut în mod clar că SIIJ se înfiinţează şi funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Mai mult, SIIJ este reglementată în Titlul III, Cap. ÎI din Legea nr. 302/2004, care se referă la “Organizarea Ministerului Public” şi are secţiuni privind Parchetul de pe lângă iCCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, parchetele militare.
De asemenea, art. 72 care prevede că “procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor” nu a fost nici modificat şi nici abrogat.

În al cincilea rând – şi cel mai important – Memorandum-ul a ignorat o realitate evidenţă a sistemului de justiţie, şi anume că era imperativă necesitatea asigurării unor garanţîi suplimentare de independenţa a magistraţilor faţă de anchetele penale abuzive ale DNA ce au constituit presiuni la adresa lor, materializate prin:

• anchete ce au vizat exclusiv soluţiile pronunţate de judecători şi dispuse de procurori;
• încălcarea, în cadrul investigaţiilor, a secretului deliberarii;
• dosare penale deschise de procurorii DNA cu scopul vădit şi declarat de intimidare şi de a “bagă frică” în judecători în scopul pronunţării de soluţîi favorabile DNA;
• multiple anchete lipsite de profesionalism finalizate prin clasări sau achitari, dar care au condus la suspendarea din funcţîi a judecătorilor şi procurorilor vizaţi, inclusiv la nivel înalt: Procuror General, judecător CCR, preşedinte de secţie la iCCJ, membrii CSM, judecători şi procurori cu grad de curte de apel sau ICCJ.

Toate aceste aspecte, precum şi altele, extrem grave, au fost consemnate oficial în Raportul Inspecţiei Judiciare, validat prin votul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în 15.10.2019 şi ignorat cu ostentaţie de Guvernul României”.

 

Peste 1500 de judecători vizați

 

Potrivit documentului, conform Raportului Inspecţiei Judiciare, de exemplu, în dosarele DNA “au fost vizaţi 1.962 judecători (351 în materie penală şi 1.590 în materie civilă – între care un membru al Curţîi Constituţionale, 13 judecători membri/foşti membri ai CSM şi 16 inspectori judiciari)“, ceea ce, coroborat cu durata excesivă a anchetelor (de pildă, un dosar deschis din oficiu unui judecător ICCJ a fost ţinut în nelucrare 5 ani!) demonstrează că anchetarea judecătorilor şi procurorilor de către DNA a devenit un mijloc vădit de presiune asupra acestora.

”Toate aceste abuzuri şi disfuncţionalităţi consemnate în Raportul Inspecţiei Judiciare, aprobat de Plenul CSM, au constituit ameninţări la adresa independenţei justiţiei, fiind necesară o modificare de sistem, materializată prin înfiinţarea SIIJ. Este inadmisibil, aşadar, că Memorandum-ul adoptat de Guvern omite deliberat exact motivele ce au stat la baza înfiinţării SIIJ şi pe care are obligaţia de a le susţine în faţă Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât rezultă din documente. Aceste motive se regăsesc pe larg expuse în raportul amintit, fiind validate prin vot de singură instituţie care are competenţă, stabilită la nivel constituţional, de garantare a independenţei justiţiei – Consiliul Superior al Magistraturii”, au mai transmis magistraţii.

Aceştia consideră că, Statul Român, atunci când este parte în faţă unei instanţe judecătoreşti şi, cu atât mai mult în faţă unei instanţe a UE, ”are obligaţia de a prezenţa toate elementele de fapt, în mod obiectiv şi complet, care pot duce la aflarea adevărului în cauza, şi nu să prezinte o varianta superficială, dând la o parte abuzurile descrise în Raportul IJ”.

”Toţi membrii Guvernului au obligaţia de a respectă Constituţia şi să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor români, aşa cum au jurat să o facă. Curtea Constituţională, singură instituţie abilitată să garanteze supremaţia Constituţiei în România, s-a pronunţat cu privire la SIIJ, în sensul că această constituie o garanţie legală a independenţei individuale a judecătorilor, iar fără o atare independenţa, nici drepturile, nici libertăţile cetăţenilor nu pot fi garantate. Solicităm Guvernului Orban să lase de-o parte jocurile politice şi să nu uite că reprezintă România, nu un partid politic, iar obligaţia pe care o are faţă de Constituţie şi faţă de cetăţenii României este să nu dezinformeze, ci să informeze corect şi complet CJUE cu privire la motivele şi argumentele înfiinţării SIIJ”, se mai arată în comunicatul de presă, semnat de judecătorii Andreea Ciucă, Florica Roman, Dana Girbovan şi procurorul Elena Iordache.

Ministerul Justiţiei a propus Guvernului desfiinţarea Secţiei speciale, într-un Memorandum discutat în şedinţa de Guvern de vineri seară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *