Skip to content
Politică

Mai respectă magistraţii drepturile omului? Norica Nicolai şi problema „acoperiţilor” din justiţie

Mai respectă magistraţii drepturile omului? Eurodeputatul Norica Nicolai (vicepreşedinte al grupului ALDE din Parlamentul European) vorbeşte despre problema ofiţerilor acoperiţi ai serviciilor secrete, infiltraţi în justiţia din România.

Într-un interviu publicat, miercuri, de inpolitics.ro, europarlamentarul a amintit că „respectarea drepturilor omului în procesul penal și civil este un principiu fundamental al dreptului”.

" "

„Toate legislațiile sunt construite în jurul acestor drepturi recunoscute prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, de Carta Drepturilor Fundamentale ale UE. Justiția americană privilegiază drepturile omului atât în administrarea ei cât și în textele legislative. Se pare însă că în Romania o serie de drepturi care țin de libertatea de exprimare, imaginea persoanei au fost serios încălcate, iar acest lucru se vede cu ochiul liber. Procesele publice, pentru că din păcate au devenit publice, prin această evoluție a desfășurării lor pe care o punem urmări pas cu pas pe toate televiziunile, afectează iremediabil dreptul persoanei la propria imagine, dar, mai mult decât atât, afectează un principiu fundamental al justiției penale, care este prezumția de nevinovăție. În acest moment se lucrează la Bruxelles la o directivă care va interzice în mod clar orice tip de influențare a soluțiilor din procese prin media, care va obliga statele să respecte dreptul oamenilor la prezumția de nevinovăție și la propria imagine, în cadrul proceselor penale. În România este nevoie de o legislație serioasă în domeniu, pentru că nu este normal să apară în presă detalii ale investigațiilor penale cu caracter secret aproape în mod curent”, a comentat Nicolai.

În privinţa „acoperiţilor” din justiţie, Norica Nicolai a subliniat că „în nicio societate normală, serviciile de informații nu se implică în funcționarea puterilor în stat, în Justiție, Parlament sau Guvern”.

„Legea care reglementează funcționarea acestor instituții este foarte clară în acest sens, de asemenea și Constituția. Dacă ne complacem în situația de a admite că sunt ofițeri acoperiți în justiție, este foarte grav pentru justiția românească și pentru societate în general, pentru că nu știm care este calitatea care va prevala pentru judecător atunci când ia decizia: ordinul primit de la serviciul de informații pe care este obligat să îl execute fiind ofițer acoperit sau rolul pe care i-l conferă Constituția de a judeca cauzele imparțial, transparent, echilibrat și în acord cu legea. Dacă CSAT a avut această poziție solicitând doar celui care se presupune că are un interes în cauză, și anume serviciului de informații, relații cu privire la calitatea de ofițer acoperit a magistraților, judecători și procurori, nu a schimbat cu nimic situația de fapt și nu a înlăturat suspiciunea generală că, în realitate, serviciile de informații sunt cele care administrează justiția. Cred încă că ar fi nevoie de o întărire prin lege a controlului civil asupra serviciilor de informații și când spun prin lege mă refer la reglementările care susțin activitatea de control a SIE și SRI. Atâta vreme cât aceste comisii își desfășoară activitatea în mod formal, nu au posibilitatea de a face analize și de a face verificări reale în funcționarea serviciilor de informații, lucrurile nu vor avea o evoluție pozitivă. Dar, cred că se impune, pentru că legislația care reglementează activitatea serviciilor de informații este o legislație care începe în 1991, legea securității naționale avînd azi o vechime de 25 de ani. E un mister cum de cele două servicii au reglementări atît de vechi, de peste un sfert de secol, iar evoluția recentă ridică o serie de alte provocări care nu au fost avute în vedere de legiuitor la momentul adoptării legislației respective. Cred că primul lucru pe care trebuie să îl facem este să adoptăm o legislație coerentă, democratică, în conformitate cu drepturile omului și în acest sens trebuie să stabilim clar până unde se pot întinde activitățile serviciilor românești de informații”, a punctat Norica Nicolai.

Citiţi interviul integral AICI.

ALDE

1 comentariu la “Mai respectă magistraţii drepturile omului? Norica Nicolai şi problema „acoperiţilor” din justiţie

  1. Nu sctie nicaieri ce pedeapsa primesti daca incalci Constitutia. Toate legile au prevederi cu pedepse pentru nerespectare. De ce Constitutia nu prevede pedepse pentru incalcare?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *