Cu ocazia Zilei Limbii Române – sărbătorită, în fiecare an, în data de 31 august – Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, i-a omagiat pe toți cei care au readus limba română peste Prut și amintește că, înainte de anul 1989, a citi o poezie în limba română constituia o infracțiune.
Maia Sandu a precizat, chiar la începutul mesajului său, că, în perioada sovietică, Moldova a fost privată de dreptul la auto-determinare și, mai mult decât atât, lipsită de identitate națională prin interzicerea dreptului la limba română.
„Azi, 31 august 2023, după 34 de ani de când sute de mii de oameni au cerut în Piața Marii Adunări Naționale declararea limbii române drept limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină, avem bucuria de a ne sărbători limba în cel mai frumos mod. (…)
Însă nu a fost mereu așa. În perioada sovietică, poporul nostru a fost privat de dreptul la auto-determinare, dar și de dreptul la limba română, cu scopul de a ne lipsi de identitate națională și de a ne mutila conștiința de neam. Puteai fi denigrat, amenințat, destituit din funcție sau chiar avea dosar penal pentru că vorbeai în limba ta”, amintește Maia Sandu, președintele Republicii Moldova.
„Până în 1989, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească scriam în alfabet chirilic, iar utilizarea alfabetului latin era considerată o încălcare a legii. Literatura românească era interzisă. Să citești o poezie în limba română era o infracțiune!”
Maia Sandu
„Doar un regim dictatorial poate transforma limba într-o armă care să divizeze un popor”
Totuși, lupta pentru limba română a fost continuă, mai spune Maia Sandu, iar cei care au luptat pentru câștiga dreptul de a scrie și de a vorbi în limba română trebuie omagiați.
Regimurile dictatoriale transformă limba într-o ”armă” care poate diviza un popor, consideră președintele Republicii Moldova, iar ștergerea identității unui popor este unul dintre primele puncte de pe o agendă a dictatorilor.
„Cu toate acestea, studenți, scriitori, oameni de artă, matematicieni, profesori au avut curajul și au cerut cu voce tare dreptul la limbă, la viitor și demnitate de neam. Aș vrea să-i onorăm pe cei care au readus limba română pe pământul nostru – poeți, scriitori, compozitori, actori, cântăreți și profesori.
Numele multora sunt prezente în manualele noastre și trebuie să rămână în istoria noastră – Grigore Vieru, Valentin Mândâcanu, Vladimir Beșleagă, Spiridon Vangheli, Lică Sainciuc, Dumitru Matcovschi, Ion și Doina Aldea Teodorovici, Nicolae Mătcaș, Ion Dumeniuk și câți încă!
Pe mulți însă nici nu-i cunoaștem. Cine sunt tinerii care au riscat să fie arestați pentru recitarea unei poezii pe Aleea Clasicilor? Sau profesorii care au transmis limba română și au învățat sute de mii de copii să vorbească și să scrie corect după revenirea ei în școli? Ei merită aplauzele și recunoștința noastră.
Doar un regim dictatorial poate transforma limba într-o armă care să divizeze un popor. Cei care ne-au spus, cu arma la tâmplă, că noi vorbim «moldoveneasca», nu română au făcut-o pentru a ne subjuga și certa între noi, pentru a ne șterge identitatea”, atrage atenția Maia Sandu.
„Moldovenii însă își doresc să trăiască liber, în pace și înțelegere pe propriul pământ. Limba română trebuie să ne unească în acest deziderat. În martie am promulgat legea care prevede înlocuirea sintagmei limbii moldovenești cu limba română în legislație. Prin această lege am îndeplinit cerința celor aproape 1 milion de moldoveni din 1989, respectând decizia Curții Constituționale și textul Declarației de Independență a Republicii Moldova. Să respectăm limbile minorităților naționale și să-i ajutăm să învețe limba română. Aproape 10 mii de persoane s-au înscris deja la programul național privind învățarea limbii române, organizat de Ministerul Educației și Cercetării”
Maia Sandu
„În Republica Moldova, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene”
În lumea civilizată, a continuat Maia Sandu, nu se mai poate vorbi, astăzi, despre „popoare inferioare” sau „superioare”, așa cum nu se mai poate vorbi despre „limbi inferioare” sau „superioare”.
Republica Moldova își continuă drumul european, a mai precizat Maia Sandu, iar limba română are un loc respectat în Uniunea Europeană.
„Nu există popoare inferioare sau superioare, nu există limbi inferioare sau superioare, cum au vrut să ne facă să credem ani la rând. Limba română are locul ei demn în rândul statelor lumii.
Alături de alți peste douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, în Republica Moldova vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.
În Uniunea Europeană, acolo unde vrem să ducem Republica Moldova, limba română are un loc respectat și nimeni nu riscă să fie pedepsit pentru că vorbește în limba lui. În Uniunea Europeană toate limbile și toți cetățenii sunt egali. Am încredere în generațiile care cresc acum – voi veți transforma Moldova într-un stat european, cu mândrie față de tradițiile, cultura și limba noastră”, a mai transmis Maia Sandu, președintele Republicii Moldova.
Citește mai mult pe gandul.ro
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
