Skip to content
Politică

Majorarea pensiilor, pe masa CCR. Ce ar putea decide mâine Curtea Constituțională

Inquam Foto/George Călin

Mâine, 13 ianuarie, Curtea Constituțională se va întruni pentru a lua o decizie cu privire la amendamentele depuse de PSD la legea majorării pensiilor. În septembrie, guvernul a decis majorarea pensiilor doar cu 14% din lipsă resurse, dar PSD a venit cu un amendament la legea de adoptare a rectificării bugetare prin care stabilește creșterea lor cu 40% precum prevedea calendarul inițial. La sfârșitul lunii noiembrie, CCR a decis că va amâna decizia pentru data de 13 ianuarie 2021, adică mâine.

Ce va decide CCR

Este greu de spus cu exactitate ce ar putea decide CCR mâine în privința amendamentelor depuse de PSD la legea pensiilor. Cert este că judecătorii trebuie să nu iasă din limitele trasate de Constituție în ceea ce privește atribuțiile Curții. Potrivit Articolului 146 din legea fundamentală, Curtea Constituțională “se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora” și “soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice”. Cu alte cuvinte, Curtea nu are prin urmare atribuții în ceea ce privește bugetul țării. Ea nu verifică constituționalitatea bugetului, ci eventual al legilor din care rezultă bugetul.

Există un precedent în ceea ce privește o decizie a CCR care a vizat pensiile românilor. În 2010 s-a pus problema tăierii pensiilor cu 15%. Curtea Constituțională a spus atunci, în Decizia 872/25 iunie 2010, că dreptul la pensie este unul câștigat, iar diminuarea pensiilor nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin urmare, plătind regulat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză și-a câștigat dreptul de a primi o pensie, iar orice derogare a guvernului, chiar și temporară, afectează dreptul persoanei la pensie. Decizia Curții de atunci venea practic în completarea reglementărilor europene care văd în pensie un bun asupra cărora titularul are drept de proprietate (vezi Protocolul Adiţional nr.1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului).

Așadar, în analiza posibilei decizii a Curții, trebuie să ținem cont de faptul că aceasta se va pronunța exclusiv asupra constituționalității legii. Totodată, ținând cont de precedentul din 2010, Curtea ar putea decide că, odată votată legea privind majorarea pensiilor cu 40%, aceasta devine un drept câștigat al persoanei în cauză, iar o rectificare a executivului prin care pensiile să fie mărite doar cu 14% ar însemna de fapt o diminuare a pensiilor cu 26%, lucru care, în lumina deciziei Curții din 2010 ar reprezenta un atac la adresa dreptului la pensie.

Totul depinde așadar de felul în care Curtea va interpreta majorarea pensiilor cu 40%. Pentru a produce efecte juridice legea trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial. Legea majorării pensiilor cu 40% a trecut de Parlament în septembrie 2020. Atunci, 242 de parlamentari au votat pentru creșterea pensiilor cu 40% așa cum a vrut PSD, în loc de 14% așa cum intenționa PNL. Dacă Curtea va decide că votul din Parlament de anul trecut privind majorarea pensiilor cu 40% produce efecte juridice și se transformă de facto într-un drept câștigat al pensionarului, atunci șansele sunt ca legea prin care pensiile cresc doar cu 14% să fie declarată neconstituțională pentru că ea duce de fapt la diminuarea pensiilor cu 26%, atacând practic un drept care nu poate fi atacabil. Pe de altă parte, dacă Curtea decide că votul dat în Parlament nu produce efecte juridice imediate, deci el nu se transpune automat într-un drept câștigat al pensionarului, legea majorării pensiilor cu 14% ar putea fi văzută drept constituțională.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *