Skip to content
Economie

Majorarea salariului minim înseamnă doar 138 de lei în plus. Adrian Bența: Foarte puțin, în condițiile în care vom avea cele mai grele plăți la utilități

Într-un interviu pentru PS News, analistul economic Adrian Bența a vorbit despre propunerea Guvernului de majorare a salariului minim pe economie cu 10%, de la 2.300 la 2.550 de lei, susținând că această posibilă creștere, raportată la veniturile minime din economie, este nesemnificativă. De asemenea, analistul a vorbit despre măsurile necesare și urgente pentru susținerea economiei României, susținând că „strategia de dezvoltare a României în acest moment trebuie să fie pe investiții”.

„Efectul pentru salariatul plătit cu salariul minim pe economie este o creșterea a salariului, în mână, de 138 de lei, de la 1.386 la 1.524 de lei. Când vorbim de creșteri de salarii de 10%, mi s-ar părea un lucru extraordinar dacă ar fi niște salarii mari, de genul miilor de euro, dar în momentul în care salariul minim pe economie crește doar cu 138 de lei, acest 10 % înseamnă foarte puțin, în condițiile în care probabil în lunile februarie, martie, aprilie vom avea cele mai grele plăți pentru utilități, vom avea întreținerea cea mai ridicată și cu siguranță vor fi și alte creșteri de prețuri. Poți spune că este o măsură bună că va crește salariul minim pe economie, însă nu suficient de mult încât să îți permiți să trăiești decent de la o lună la alta”, spune Bența.

De asemenea, acesta este de părere că majorarea veniturilor românilor ar trebui să fie „mai mare”.

„Din punctul meu de vedere, ar trebui să fie o creștere mult mai mare. Problema este și la angajator. Sunt unii angajatori care plătesc doar atât pentru că și ei au de plătit și orice creștere de cheltuieli amenință existența acelui angajator. Sunt unii angajatori care au posibilitatea să dea salarii mai mari, dar nu le dau tocmai pentru că vor rate mari de profit. Mai mult decât atât, unii angajatori folosesc salariul minim pe economie doar pentru documente, pentru declarații, pentru plățile de taxe, iar diferența o plătesc prin alte surse mai puțin fiscalizate. 

Probabil acei angajatori care au rate mici de profit vor fi afectați întotdeauna de orice creștere a salariului. Ceilalți, care au doar rate mari de profit, sunt cei care sunt zgârciți, își doresc profit, exploatează o mână de lucru ieftină, încă ieftină în România. Ceilalți vor susține doar că vor plăti taxe mai mari la stat, pentru că până la urmă și statul câștigă de pe această măsură. Știm cu toții că taxarea muncii este mare în România, circa 45%, taxele reținute din salarii. Deci vor fi afectați acei angajatori care în mod real au rate mici din profit și dau salariul minim pe economie pentru că nu au cum altfel”, explică analistul.

În continuare, Bența a vorbit despre măsurile pe care ar trebui să le ia Guvernul României pentru susținerea economiei în vreme de pandemie și de criză economică.

„În primul rând, Guvernul trebuie să se miște foarte rapid pentru că încep să se închidă din nou sectoare de activitate și asta înseamnă că în regim de urgență, circa o săptămână-două, trebuie să vină cu măsuri de șomaj tehnic care să susțină în continuare veniturile actualilor salariați în acele sectoare de activitate care se vor închide. E nevoie de măsuri rapide, pentru că vrem, nu vrem, ne place sau nu, aceasta este situația din acest moment.

Pandemia a revenit în forță și vor fi foarte multe sectoare de activitate închise. Aceasta ar fi o măsură rapidă. Apoi trebuie să continue proiectele de investiție și de finanțare a economiei private de a implementa noi angajări, iar acele firme să facă noi angajări, să se reducă numărul șomerilor sau să crească salariile celor care lucrează. De abia în acel moment, adică în momentul în care ai firme puternice, poți discuta despre o economie puternică și de salarii mai mari și atunci Guvernul trebuie să vină și să aplice acel PNDR dacă tot a fost aprobat cu rapiditate, cu seriozitate și cu urmărire de rezultate concrete. Asta văd eu, strategia de dezvoltare a României în acest moment este pe investiții și acestea trebuie continuate”, conchide Adrian Bența.

Guvernul propune creşterea salariului minim  de la 1 ianuarie 2022, cuantumul fiind stabilit în cadrul şedinţei Consiliului Tripartit.

Guvernul propune creşterea salariului minim cu 10,9%, de la 1 ianuarie, de la 2.300 la 2.550 de lei. Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a anunţat că se estimează peste 1,9 milioane de beneficiari, impactul bugetar depăşind 1,8 miliarde de lei.

„Aş vrea să aprobăm în premieră, să avem o variantă a salariului minim, a formulei şi a dinamicii pentru următorii ani până la 1 octombrie, dacă se poate”, a declarat, marţi, premierul Florin Cîţu, la începutul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a prezentat, în aceeaşi şedinţă, care este propunerea Guvernului: ”Varianta pe care am discutat-o cu primul ministru pleacă de la propunerile pe care le-au făcut deopotrivă sindicatele şi organizaţiile patronale şi asigură o majorare a salariului minim brut de 10,9% ceea ce înseamnă o majorare de la 2.300 la 2.550”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *