Marcel Boloș, fostul ministru al al Investițiilor și Proiectelor Europene, spune că, în contextul acuzațiilor privind deficitul bugetar al României, „nimeni nu-și asumă nimic”. „Jaloanele din PNRR? Nu le mai recunoaște nimeni”, arată liberalul într-o postare pe Facebook. El afirmă că „deficitul nu s-a născut din neglijență, ci din decizii votate și aplaudate la vremea lor”, „iar unii dintre cei mai vocali critici de azi sunt cei care le-au promovat”.
„Parcă am intrat cu toții într-un capitol din Kafka: se pronunță verdicte, se agită vinovății, dar nimeni nu-și asumă nimic. Jaloanele din PNRR? Nu le mai recunoaște nimeni. Reforma pensiilor? Bună, necesară, a făcut milioane de pensionari fericiți, dar parcă s-a votat singură. Cofinanțările pentru investiții mari din fonduri europene? S-o fi presupus că le plătește altcineva, din alt buget, într-o altă țară.
Și uite-așa, deficitul a rămas singurul personaj fără avocat, dar cu toți ochii pe el. Iar sala de judecată e plină doar de martori amnezici.
Să fim foarte clari: deficitul bugetar este o problemă serioasă, de interes național. Afectează stabilitatea macroeconomică a României, costul finanțării, nivelul datoriei publice și, dacă este lăsat nerezolvat pe termen lung, poate duce la situații critice, inclusiv la incapacitate de plată.
Dar până acolo este cale lungă. Nu o spun eu, o spun manualele de finanțe publice și experiența unor state mai dezvoltate decât România, care au trecut prin episoade de deficit semnificativ și le-au gestionat cu eforturi proprii. Fără aceste ajustări, nu și-ar fi modernizat infrastructura, nu și-ar fi îmbunătățit serviciile publice și nu ar fi crescut nivelul de trai”, notează Marcel Boloș pe Facebook.
Fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene enumeră „cauzele reale ale deficitului bugetar din 2023, 2024 și 2025.
„Prima cauză: reforma pensiilor, Jalonul 214 din PNRR, un angajament ferm al României față de Comisia Europeană, transpus prin Legea 360/2023. Reforma era necesară și binevenită, dar aplicarea ei a avut un impact bugetar major: 10 miliarde lei în 2024 și, estimat, 33 miliarde lei în 2025. Am avertizat, încă din faza de avizare, că această presiune nu poate fi susținută decât cu o reformă fiscală în paralel.
Legea a fost adoptată cu toate avizele și semnalele de alarmă transmise inclusiv Comisiei Europene. Reforma în sine e solidă și a fost apreciată la Bruxelles pentru sustenabilitatea pe termen lung, dar costul pe termen scurt a fost ignorant: toate avertismentele Ministerului Finanțelor s-au adeverit.
A doua cauză: reforma salarizării unitare, Jalonul 420 din PNRR. În fața valului de greve din 2023–2024, Guvernul a răspuns prin cinci ordonanțe de urgență care au adus majorări salariale în educație, sănătate, ordine publică, culte și administrație. Toate au fost prezentate ca avansuri din reforma promisă în PNRR. Costul suplimentar în 2024: 19,1 miliarde lei. Ministerul Finanțelor a emis avize cu avertismente clare privind sustenabilitatea acestor decizii.
A treia cauză: legea burselor școlare, fără criterii clare și cu un impact subestimat. Estimările inițiale s-au dovedit greșite, iar deficitul s-a adâncit cu 4,7 miliarde lei.
A patra cauză: sistemul de sănătate, creștere cu aproximativ 18%, peste 11,4 miliarde lei. În 2024, creșterea costurilor cu medicamentele, serviciile și personalul a dus la un necesar urgent de 11,4 miliarde lei. Altfel, riscam BLOCAREA întregului sistem medical.
A cincea cauză: investițiile, creștere cu 20%, peste 18,5 miliarde lei. România a atins în 2024 un record istoric de 120 miliarde lei în investiții publice, cu o creștere de 18,5 miliarde lei față de bugetul inițial. Sursa? Politica de Coeziune, PNRR, Anghel Saligny. Cofinanțarea acestor investiții revine bugetului național – și e mare”, mai transmite liberalul.
Acesta afirmă că „refuzul de a asigura aceste fonduri ar fi însemnat pierderi uriașe de bani europeni și amânarea modernizării României, adică să avem încă o generație de sacrificiu”.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
