Scena politică internațională este dominată de Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping care încearcă să-și împartă sferele de influență, însă Statele Unite ale Americii încearcă mai degrabă să-și conserve fostul rol de jandarm al lumii. Relațiile tot mai strânse dintre China și Rusia construiesc o adevărată opoziție la hegemonia SUA, în timp ce UE rămâne la periferia geopoliticii, cu un rol incert și nedefinit în noua dinamică mondială.
Ce a vrut Trump de la Xi Jinping
Donald Trump, președintele SUA, a mers în China cu o mare problemă care riscă să-i afecteze întregul mandat: războiul început împotriva Iranului. Ceea ce părea o operațiune ușoară pentru SUA, s-a transformat într-un război tot mai scump și mai periculos pentru influența americană în lume.
Din declarațiile oficiale făcute de Washington, reiese clar că Trump și Xi Jinping, președintele Chinei, au discutat despre situația din Iran, însă lucrurile rămân neclare. Casa Albă informează că Beijingul ar fi fost de acord ca Iranul să nu dețină arme nucleare, ceea ce nu reprezintă o declarație oficială a Beijingului, pentru că chinezii nu ar avea oricum ce să facă în acest sens.
Totuși, într-o declarație pentru Fox News, președintele SUA a precizat că Xi Jinping i-ar fi promis că nu va da arme către Iran, însă China va continua să cumpere petrolul iranian. Cu alte cuvinte, China va continua să finanțeze Iranul și nu își schimbă poziția.
Oficialii chinezi au precizat în repetate rânduri că Strâmtoarea Ormuz trebuie deschisă traficului, dar nici aici situația nu este clară. Foarte probabil, China vorbește despre blocajul impus de SUA, pentru că având relații bune cu Iranul, China ar putea foarte bine să cumpere petrol dacă americanii se retrag din zonă.
Șansele ca China să renunțe la petrolul din Iran pentru a cumpăra mai mult petrol din SUA, așa cum și-ar dori Donald Trump, sunt aproape zero, pentru că Beijingul are nevoie de resurse ieftine pentru a-și menține costul de producție scăzut. China făcea achiziții din Venezuela, iar SUA le-a stricat afacerile. China cumpăra din Iran, iar SUA le-a blocat din nou afacerile. Cu siguranță Xi Jinping a înțeles că aceste două conflicte au vizat, în mod indirect, afacerile Chinei.
Donald Trump, așa cum ne-a obișnuit, a făcut câteva acorduri comerciale cu China. Beijingul a semnat un pre-contract pentru achiziția de 200 de avioane Boeing din SUA, va cumpăra produse agricole din SUA în valoare de 17 miliarde de dolari, va redeschide accesul cărnii de vită din SUA pe piața din China. Dar ținând cont de faptul că SUA și China sunt doi giganți economici, aceste acorduri devin nesemnificative, mai ales că problema taxelor vamale nu a fost abordată.
Ce a vrut Xi Jinping de la SUA
Principala problemă ridicată de Xi Jinping, președintele Chinei, a fost Taiwanul. Cei doi președinți au discutat despre această problemă, care riscă să distrugă relațiile stabile dintre SUA și China.
Mai exact, Xi Jinping i-a cerut președintele SUA să nu aprobe un nou pachet de înarmare de 14 miliarde de dolari pentru Taiwan. Dacă Trump ar putea sta puțin pe gânduri, Marco Rubio, secretarul de stat, a precizat clar că poziția SUA în privința Taiwanului este neschimbată.
Pentru ca Beijingul să-l ajute pe Trump să încheie războiul din Iran, Washingtonul va trebui să facă mari concesii în privința Taiwanului. Este schimbul geopolitic pe care SUA trebuie să decidă dacă îl acceptă sau nu.
Taiwanul rămâne o chestiune fundamentală pentru „stabilitatea strategică” pe care o vor SUA și China. Summitul dintre cei doi președinți transmite că nimic nu s-a schimbat, dar totul rămâne stabil. O stabilitate strategică, care în același timp este foarte fragilă.
Ce vrea Putin de la China și SUA
Vladimir Putin, președintele Rusiei, are o misiune dificilă în Ucraina, unde a cucerit o parte din teritoriu, dar nu reușește să ajungă la un acord cu SUA. Deși a avut negocieri directe cu Donald Trump și cei doi țin legătura constant, un acord final este încă departe și Rusia și SUA se află pe poziții diferite.
O victorie a Rusiei în Ucraina va fi și o victorie indirectă a Chinei, pentru că Taiwanul va vedea o SUA care nu-și poate apăra partenerii. Trump a încercat de mai multe ori să rupă legăturile Rusia-China și nu a avut niciodată succes. Putin și Xi Jinping știu că sunt nevoiți să stea împreună pentru a opri hegemonia SUA, dar nici nu vor să se izoleze de mediul de afaceri american.
Tocmai de aceea Putin a mers, marți, la Beijing pentru a celebra relațiile diplomatice dintre cele două state.
„Legăturile dintre Rusia şi China sunt la un nivel fără precedent”, a declarat Putin.
De cealaltă parte, Xi Jinping a răspuns și el cu un mesaj asemănător, arătând cât de puternice sunt relațiile dintre cele două țări.
„Datorită încrederii de neclintit și al curajului demonstrat în vremuri dificile, China și Rusia au reușit să ajungă la un nivel atât de înalt al relațiilor lor”, a declarat președintele chinez.
Unul dintre principalele subiect discutate de președintele rus și cel chinez este realizarea gazoductului Power of Siberia 2, care ar trebui să crească volum de gaz vândut Chinei și să umfle conturile rușilor. În prezent, Power of Siberia 1 transportă 38 de miliarde de metri cub de gaz anual, iar al doilea gazoduct va mai adăuga alte 50 de miliarde de metri cub anual.
Moscova a arătat că au crescut cu 35% și livrările de petrol către companiile chineze de când a izbucnit conflictul din Iran.
Xi Jinping, în timpul vizitei lui Putin, a declarat clar că cele două țări se aliază împotriva „unilateralismului”, fiind un mesaj direct către SUA. De asemenea, Rusia și China critică în mod direct SUA și Israel fără să le menționeze explicit.
„Părțile observă că acțiuni precum lansarea nedreaptă a atacurilor militare împotriva altor țări, utilizarea ipocrită a negocierilor ca acoperire pentru pregătirea unor astfel de atacuri, asasinarea reprezentanților conducerii statelor suverane, destabilizarea situației politice interne din aceste state și provocarea unei schimbări de putere, precum și răpirea nerușinată a liderilor naționali în scop procesual, încalcă grav scopurile și principiile Cartei ONU, normele dreptului internațional și ale relațiilor internaționale și provoacă daune ireparabile fundamentelor ordinii mondiale formate după cel de-al Doilea Război Mondial, precum și bazei civilizate a comunicării interstatale”, se arată în declarația prezentată de Rusia și China.
Evident că cei doi lideri vor discuta despre războiul din Ucraina, dar declarațiile arată că Beijingul nu are niciun interes să-și abandoneze partenerul. China susține Rusia atât economic, cât și cu tehnologie și cooperare militară. Totodată, China are un rol important și pentru războiul din Iran, ajutând economia iraniană să nu se prăbușească complet. Chiar dacă Beijingul nu va vinde arme, vânzarea de tehnologie este suficientă pentru ca Iranul să se înarmeze, pentru că are capacitatea să construiască singur rachetele și dronele. Iranul nu are nevoie de armele Chinei, atât timp cât are acorduri militare cu Rusia.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
